UCRAINA-evenimente

Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovareа Culturii Tradiţionale Româneşti Cernăuţi, în parteneriat cu Centrul Cultural Bucovina, Suceava şi Centrul Regional pentru Educaţie Estetică „Tineretul Bucovinei” Cernăuţi a organizat, în perioada 8 - 10 septembrie, în sala de spectacole a Centrului „Tineretul Bucovinei” Cernăuţi, Festivalul - concurs Internaţional de Folclor Românesc „În grădina cu flori multe”, ediţia a VII-a.
La festival au participat copii şi tineri cu vârsta cuprinsă între 6 şi 25 de ani, la mai multe secţiuni: solişti vocali, solişti instrumentişti, formaţii folclorice.

Festivalul a avut ca scop, afirmarea, lansarea şi încurajarea tinerilor interpreţi, promovarea şi stimularea celor mai autentici şi mai talentaţi interpreţi amatori ai cântecului şi dansului popular românesc, evoluția concurenților fiind apreciată în mod obiectiv de un juriu compus din specialiști din România, Republica Moldova si Ucraina.




Pentru prestația deosebită a orchestrei „Mugurelul”, juriul a acordat prof. Marcel Dupu, „Diploma de excelență”.

Orchestra "Mugurelul" a Clubului Copiilor si Elevilor Dorohoi, condusa de prof. Marcel Dupu, a participat cu un program de muzica populara romaneasca, obtinand urmatoarele premii:

•Premiul I- Orchestra de muzica populara "Mugurelul";
•Premiul I – Oana Racu, categoria solisti vocali - 18 ani;
•Premiul II- Lorena Dupu, categoria solisti vocali - 15 ani;
•Premiul III – Roxana Atomi, categoria solisti vocali - 18 ani;
•Mentiuni – Elisabeta Ifrim si Bianca Balta, categoria solisti vocali - 14-15 ani;

A trecut un deceniu şi ceva de când gospodarii din satul Sinăuţii-de-Sus, cu Dumnezeu în gând şi-n suflet, au decis să pună mână de la mână şi să construiască şi ei o biserică nouă, de cărămidă, mai încăpătoare decât cea veche, medievală, de lemn, monument de arhitectură străveche moldovenească.
Aşa precum au făcut vecinii lor din satele Sinăuţii-de-Jos, Puieni-regat, Mihoreni si din alte sate învecinate.
Şi iată, că după multă trudă şi alergătură, în ziua de 14 septembrie a.c., gospodarii din Sinăuţii-de-Sus au ajuns să-şi vadă visul împlinit. La sfinţirea noului lor locaş a participat mulţime de popor şi un sobor din 7 preoţi, în frunte cu părintele protopop al raionului Hliboca Ioan Gorda.
După serviciul divin, ce s-a desfăşurat în vechiul lăcaş, lucrările la noua biserică încă n-au fost duse la bun sfârşit, urmează să fie efectuată pictarea bisericii, în faţa celor prezenţi au luat cuvântul preacuviosul părinte Ioan Gorda, protopopul raionului Hliboca, domnii Mihai Bojescu, adjunct al şefului Administraţiei Raionale de Stat, Petru Timofti, adjunct al Preşedintelui Consiliului raional Hliboca, scriitorul Vasile Tărâţeanu şi alţii oaspeţi de onoare.
Multe cuvinte de mulţumire au fost rostite în acea zi la adresa conducerii raionului Hliboca, care a acordat un ajutor considerabil sinăuţenilor la construirea noii biserici.
Merită toată lauda şi preoţii care au pornit lucrările, dar şi actualul părinte-paroh Oleg, şi bunul gospodar Nicolae Şova, care au pus umărul din gros la urgentarea lucrărilor şi alţi gospodari din Sinăuţi de Sus, ce au trudit cu multă râvnă şi dăruire, jertfind din plin din multul sau puţinul de care dispun pentru înălţarea noului locaş.
Fie ca binecuvântarea Celui de Sus să pogoare peste noul locaş de închinăciune în care să sălăşluiască peste veacuri credinţa preacurată în Sfanta Treime, limba română şi adevărata iubire frăţească între oameni.
ÎN FOTOGRAFII: aspecte de la sfinţirea Bisericii noi cu hramul Înălţarea Sfintei Cruci din satul Sinăuţii-de-Jos, raionul Hliboca, reg.Cernauti, Ucraina.

Bătălia de la Hotin din anul 1621.

Anume sub acest generic în pitorescul sat bucovinean Pătrăuţii de Jos, raionul Storojinet, reg. Cernauti, Ucraina, a avut loc o întâlnire cu şi despre oamenii talentaţi.
Savanţi, ziarişti, pictori, etnografi, profesori, bibliotecari, folclorişti s-au întâlnit veniţi din diferite părţi anume aici pe Valea Siretului- Mai întâi cei aproximativ 20 de oaspeţi au avut ocazia să viziteze noua biserică catolică din catunul „Arşiţa”, cu hramul „Schimbarea la faţă a Domnului” ( pe stil nou-6 august). Lăcaşul de o rară frumuseţe va fi sfinţit în acest an la 15 octombrie. Pe toţi i-a impresionat mai ales monumentul Papei Ioan Paul al II-lea, adus tocmai din Polonia şi instalat în faţa bisericii.
Frumos a întâmpinat oaspeţii preotul catolic, ksionzul Adam Bozek.
Pe urmă revenind în centrul satului am vizitat muzeul etnografic, unde directorul , folcloristul şi poetul popular Valeriu Zmoşu le-a povestit tuturor despre ideea înfiinţării muzeului, exponatele cele mai felurite, expuse deja în 4 camere.
Un scurt popas am avut şi la biblioteca sătească. Aici bibliotecara şefă d-na Maria Ştefureac a amenajat câteva expoziţii interesante. Împreună am pregătit şi o expoziţie dedicată a trei personalităţi deosebite ale ţinutului nostru:poetului martir Ilie Motrescu, etnografului Mircea Mintenco din s. Cuciurul Mare şi pictorul Mikola Bendas din Storojineţ.
La căminul cultural toţi oaspeţii au fost întâlniţi cu pâne şi sare pe un prosop brodatt, cu flori , aplauze şi cântece chiar pe trepte. Iar bibliotecara din Arşiţa Maria Maliţcaia a făcut o succintă prezentare a satului şi a aoamenilor iluştri de aici.
În sala de festivităţi ne aşteaptă iarăşi o expoziţie de cărţi, ziare, fotografii ale celor 3 mari personalităţi, dar şi a autorilor localnici.
Prezenţi la manifestarea muzical-literală au fost savantul Constantin Bahnean, originar din Pătrăuţii de Sus, aflat cu traiul la Moscova, preşedintele societăţii de cultură românească „Mihai Eminescu” d-l Vasile Bâcu, etnograful Mircea Mintenco din s. Cuciurul Mare - autorul cărţii „Izvoarele cristaline ale inspiraţiei”, poeta ucraineană care a tradus poeziile lui Ilie Motrescu din culegerea „Cântarea carpaţilor”, d-na Maria Gulei, sora mai mare a regretatului poet crăsnean d-na Maria Morescu-Popescu, directoarea sistemului de biblioteci a raionului Storojineţ, lucrător emerit al culturii d-na Tatiana Covban, poeta populară din Budeneţ Elena Fedoreac, conducătoarea cercului literar „Izvoraşul”, scriitoarea Alexandra Vozneac din Hliboca. Tot aici a fost directoarea casei populare din acest orăşel Maria Maişeiuc, ziarista, redactor adjunct al ziarului raional –Storojineţ „Meleag natal” d-na Floarea Costinean, meşterul în ceramică, poetul ucrainean Ilie Vaselovici, pictorul, sculptorul filosoful Mzkola Bendas, activistul Dumitru Fedorcea din Ropcea, bibliotecarele Natalia Bevţic, Silvia Gonceariuk şi Rodica Yegrea din satele Cuciurul Mare, Mihalcea, r-nul Storojineţ şi Priscăreni, r-nul Hliboca. N-a lipsit nici Vita Manilici, directoarea adjunctă a bibliotecii raionale Storojineţ. De asemenea au fost prezenţi profesori, lucrătorii ai culturii, elevi ai şcolii locale, alţi săteni.
Rând pe rând vorbitorii s-au referit la valoarea operei motresciene. Reamintim cititorilor că în acest an poetul martir Ilie Motrescu ar fi împlinit 70 de ani. De asemenea toţi au vorbit despre culturologul, etnograful Mircea Mintenco şi desprte prima sa carte, cât şi despre pictorul Mykola Bendas, jubiliar al acestui an. Au mai citit şi din creaţiile proprii, au cântat au dăruit cărţi şi autografe.
Un moment aparte l-a avut educătoarea grădiniţei de copii „Margareta” d-na Aurica Tarâţa, care peste trei decenii din viaţă i-a dedicat educaţiei copiilor de vârstă preşcolară. Dumneaie va avea în curând şi ziua de naştere. Cu acest prilej a primit o diplomă din partea comitetului organizatorric al sărbătorii, al preşedintelui societăţii de cultură, d-l Vasile Bâcu, un set de cărţi ale subsemnatei şi buchete de flori din partea colegilor.
Printre cuvântările şi cuvintele frumoase rostite de oaspeţi, artiştii amatori ai căminului cultural au prezentat frumoase numere de concert. A recitat o poezie proprie, mai bine zis un sonet dedicat lui Ilie Motrescu, autoarea locală Viorica Piţu. Un recital poetic dedicat satului natal, căci cum menţionăm cu câtva timp în urmă, am început marcarea a 600 de ani de la prima atestare documentara a satului Pătrăuţii de Jos, au susţinut elevii şcolii N1 conduşi de învăţătoarea Domnica Costinean.Au evaluat grupele vocale a casei de cultură sub conducerea profesorului, compozitorului, conducătorului artistic a casei de cultură Ion Costinean, n-au lipsit ca si întotdeauna memrii ansamblului de dansuri „Mugurel”, grupele mijlocii şi mare cu frumoase dansuri populare conduse de Larisa Popescu Chedic, directoarea căminului cultural şi Natalia Clioţ- conducătoarea artistăcă, care a fost şi prezentatoarea manifestării date.
O surpriză plăcută le-am făcut tuturor oaspeţilor înmânându-le diplome de onoare din partea comitetului organizatoric al sărbătorii şi a primăriei locale, pentru promovarea operei motresciene şi cu ocazia a 600 de ani ai satului Pătrăuţii de Jos, fiecare având bineânţeles emblema satului nostru.
Sincere mulţumiri aducem din suflet celor 3 sponsori ai sărbătorii - sportivului Costel Schipor, antrenor al echipei de fotbal, domnului Vasile Gavriliuc- pădurar la ocolul silvic şi întreprinzătorul Gheorghe Schipor. Şi ei la rândul lor au primit mulţumiri, diplome şi cărţi ca recompensă morală.
...A fost o sărbptoare a culturii multinaţionale, deoarece s-a vorbit, cântat, comunicat, glumit, chiar s-au citit versuri în limbele română, ucraineană, polonă şi rusă.
Toţi sau simţit bine şi ne-au mulţumit pentru ceea ce facem aici la Pătrăuţii de Jos şi ne-au promis că ne vor mai vizita.
Sincere mulţumiri tuturor oaspeţilor, prezenţi, consătenilor, copiilor şi bineânţeles organizatorilor acestei sărbători de neuitat.
Suita manifestărilor continuă.
Eleonora Schipor
În imagini aspecte de la sărbătoare.
Fotografii din Nicola Hauca.


În memoria lui Ilie Motrescu
(Sonet)

A răsărit un brad select
La poalele Carpaţilor
Fecior cu har şi înţelept
Curat ca apa izvoarelor.

Poet din Crasna, Ce şi-a dorit
O soartă în tihnă, senină.
Prin vitregie a râvnit
S-aducă în casă lumină.

Credea, că poate fi înţeles
Cântându-şi dragostea de neam,
Credea dispus, şi-n univers.
Energic, chipeş şi citit
Cu românismu-n suflet
El şi dispreţul la simţit.

De ce-n cruzime şi urgie,
Ne dându-şi seama pe ce drum
Au dirijat declinul lui Ilie
Din etnicul popor român?

În amintiri de vremuri aspre
El, El , prin înălţimi rămâne
Ecou în sufletele noastre,
Înveşnicit cu mândru nume.

Viorica Schipor-Piţu,
s. Pătrăuţii de Jos

Comunicat de presă

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români organizeaza cea de-a III-a ediţie a Congresului Internaţional al Jurnaliştilor Români. Evenimentul va fi organizat sub genericul IDENTITATE – CULTURǍ – MASS MEDIA şi va avea loc la Cernauti, Ucraina, în perioada 20 -23 octombrie 2011.
Evenimentul va reuni peste 100 de reprezentanţi ai organismelor de presă şi ziarişti români din Ucraina, Republica Moldova, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi România.
Congresul Internaţional al Jurnaliştilor Români îşi propune să reunească la Cernauti, reprezentanţii mass-media, mediului asociativ, societăţii civile, mediului studenţesc etc, interesaţi de presa de limbă română din ţările cu comunităţi românesti, şi urmăreşte identificarea unor soluţii pentru a face mai vizibilă presa românească din jurul României în ţară, operationalizarea unor filiale ale FIJR, stabilirea unui calendar anual de activităţi, lansarea unor publicaţii ale FIJR, etc.

Cel de-al treilea Congres Internaţional al Jurnaliştilor Români, desfăşurat în oraşul Cernăuţi (Ucraina), în perioada 20 – 23 octombrie, sub genericul ”Identitate – Cultură – Mass-Media” a reunit reprezentanţi ai principalelor publicaţii de limbă română, ai societăţii civile şi ai autorităţilor din Ucraina şi din România.
Principalele teme abordate au fost legate de situaţia presei de limba română din afara României, de colaborarea dintre jurnaliştii din România şi cei din afara ţării, precum şi reflectarea identităţii culturale a românilor în mass-media şi posibilităţi de finanţare a presei româneţti din afara ţării. Evenimentul a fost organizat de Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români, cu sprijinul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României.
Lucrările au fost deschise de preşedintele Forumului Internaţional al Jurnaliştilor Români, Romeo Couţi, si de Vasile Tărăţeanu, redactor-şef al publicaţiei Arcaşul, din Cernăuţi, care au salutat prezenţa unui număr mare de jurnalişti români din mai multe ţări europene.
A fost prezent şi viceprimarul oraşului Cernăuţi, Petru Rotari, de etnie română, care a salutat prezenţa invitaţilor: “Îmi pare bine că sunteţi aici, că aţi venit la Cernăuţi. Sper că toate speranţele dumneavoastră se vor împlini şi că acest congres va fi un succes”.
La rândul său, secretarul de stat pentru românii de pretutindeni din cadrul Guvernului României, Eugen Tomac, a afirmat că instituţia pe care o conduce are obligaţia de a susţine asemenea iniţiative, precum rolul presei în statele unde există comunităţi româneşti. El a afirmat că este foarte important ca procesul de democratizare să fie cât mai accelerat.
“Departamentul nostru va depune eforturi pentru ca orice publicaţie care are ce spune să poată exista şi să poată funcţiona. De foarte multe ori nu reuşim să răspundem tuturor aşteptărilor, tuturor apelurilor, dar ne străduim să facem cât mai mult. M-am născut în regiunea Odesa şi înţeleg foarte bine problemele pe care le au românii din afara graniţelor, inclusiv jurnaliştii. Este necesar un asemenea dialog, întâmpinăm cazuri în care există excese în ceea ce înseamnă terminologia. Recăpătarea identităţii este un proces de durată”, a afirmat Eugen Tomac.
La finalul discursului, Eugen Tomac a înmânat premiul FIJR pentru acest an jurnalistului Cristian Tabără, realizator TV şi directorul Departamentului de Film din cadrul TVR, pentru cel mai remarcabil promotor al valorilor româneşti în comunităţile din jurul României.
Prezentă la congres, Tatiana Popa, consulul general al României la Cernăuţi, a spus că “Lucrez de 20 de ani în diplomaţie, dar trebuie să recunosc faptul că în ultimii doi ani, de când ocup acest post, mi-ar fi plăcut să fiu căutată mai mult de presă. Aici, la Cernăuţi, veţi cunoaşte români care vă pot spune o adevărată istorie”.
Una dintre temele abordate a fost nerecunoaşterea comunităţii româneşti din Serbia, de pe Valea Timocului. Spre deosebire de românii din provincia sârbească Voivodina, care se bucură de o largă gamă de drepturi, minoritatea românească de pe Valea Timocului se confruntă cu ostilitatea autorităţilor locale şi, implicit, nerepectarea drepturilor, aşa cum au fost ele stabilite de documentele europene. Într-o situaţie asemănătoare se află şi comunitatea românească din Bulgaria.
În cadrul dezbaterilor, Alexandrina Cernov – membru corespondent al Academiei Române - a afirmat, că în comparaţie cu Serbia, comunitatea românească din Ucraina se află într-o situaţie mai bună, dar există încă multe neajunsuri. Printre acestea, demne de luat în seamă, sunt aspectele legate de nerespectarea prevederilor referitoare la accesul la învăţământul în limba română şi rezultatele recensământului de anul viitor care ar putea fi în dezavantajul românilor din Ucraina prin formularea unor întrebări din chestionarul standard, care ar putea induce în eroare. “Care este limba pe care o folosiţi? în loc de “Care este limba dumneavoastră maternă?” poate influenţa, evident, prin denaturarea realităţii, numărul oficial al românilor din Ucraina, care, prin astfel de manopere, poate scădea sub proporţia legală care stabileşte anumite drepturi pentru români.
De asemenea, în Ucraina, etnicii români sunt împărţiţi în două comunităţi, românească şi moldovenească. Acest lucru este de natură să diminueze impactul pe care l-ar putea avea o comunitate mai numeroasă, care doreşte să îşi păstreze identitatea.
La acest Congres, în cadrul unei sesiuni de lucru au fost identificate posibile soluţii pentru problemele cu care se confruntă presa românească din afara graniţelor, dar şi pentru problemele cu care se confruntă comunităţilor româneşti din Ucraina, din regiuni precum ar fi zona Cernăuţi ori Maramureşul de nord de Tisa. Au fost puse bazele unor viitoare proiecte care pot contribui la susţinerea, inclusiv financiară, a mass-media de limba română. Asfel, vor fi realizate: un site pentru ziarul ”Ziarul Bucovinei”, care apare deocamdată doar în formă tipărită, organizarea de cursuri de jurnalism on-line şi dezvoltarea de parteneriate media strategice.
Următorul congres va avea loc în oraşul Jula, din Ungaria, ţară în care ziariştii români au enunţat, în repetate rânduri, greutăţile pe care le întâmpină în exercitarea profesiei lor. Propunerile subiectelor de discuţie prevăd şi fenomenul numit etnobusiness, prin care o mare parte din resursele alocate comunităţilor minoritare a fost acaparată de organizaţii nelegitime, care îşi asumă o identitate etnică pe care nu o au, dar sunt interesate să obţină fonduri publice alocate de guvernele român şi maghiar.