IOANA DOBRE-SECVENŢE ÎN ALB ŞI NEGRU

Aş vrea
să întind mâna spre fiinţa ta,
fruntea să-ţi descopăr
de şuviţa rebelă
şi ochii aceştia de catifea
să-i zugrăvesc acum
în acuarelă!
Doar eu călătoresc prin ei
către adâncul sufletului tău.
Tristeţea lor
dictează poezii,
m-apropie de tine, dragul meu!


Ioana Voicilă Dobre

http://cetatea-lui-bucur.com/


http://cetatea-lui-bucur.com/poezie/ioana-voicila-dobredragoste-frageda/


-Ioana Voicilă Dobre:,,Dragoste fragedă”



Dragoste fragedă

Peste verdele-n neştire, plouă lacrimi de iubire
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Cântec nou, de înflorire strălucește în privire
Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?!
.
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Câmpurile unduiesc, firul ierbii îngeresc,
Pădurile șușotesc frunzelor, ce înverzesc
Şi obrajii-mi se roșesc, c-au aflat cât te iubesc!
.
Cântec nou, de înflorire strălucește în privire.
Primăvara dă de știre, vieţii de a ei sosire
Şi mă-nvăluie-n iubire, armonie, strălucire
Şi iubesc a ei menire și iubesc, iubesc, iubire!
.
Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară,
Geana și clipirea lor ca petala florilor,
Florilor de viorea care-mi ascund dragostea
Şi mă rog, iar să mi-o dea, ca să gust amar din ea!
.
Peste verdele-n nestire, plouă lacrimi de iubire
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Cântec nou, de înflorire strălucește în privire
Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?!

……………………..


Stropi de dragoste bălaie

Trec prin parc de dimineaţă şi soarelui iar zâmbesc
Şi-n acest miraj de viaţă, nu pot să nu zăbovesc!
Liliacul dă în floare şi-un castan se pregăteşte
Pentru-a florilor ninsoare. Pasul nu se mai grăbeşte!

.
După ploaia din ajun, toate strălucesc acum!
O ciupercă, albă toată, printre fire verzi înnoată.
Prin mirosul de răşină, printre crengile de pin,
Veveriţe se strecoară uşurele ca un fulg!

.
Păpădia şi-a deschis iar bănuţul său aprins!
Vrăbiuţe gureşe ciugulesc un arbore.
Mierla cântă a-nviere şi a ,,bună revedere,,
Iar sticletele, pe-o creangă jură că i-a picat dragă!

.
Stropi de rouă şi de ploaie, stropi de dragoste bălaie
Hrănesc firele de iarbă şi pe flori s-au prins în salbă.
Raze noi de dimineaţă se aşează pe verdeaţă
Şi-o înalţă voiniceşte-n ochii celui ce iubeşte.

………………………..


Poem în oglindă


Ploaia primăverii, iată, tot pământul îl îmbată!
Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea.
Mult mai veselă-i chemarea şi mai dulce sărutarea!
Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori!

———————————————————–

Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori!
Mult mai veselă-i chemarea şi mai dulce sărutarea.
Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea.
Ploaia primăverii, iată, tot pământul îl îmbată!


…………………..


Bucuria inimii


Au înflorit caişii aşa cum visele-nfloresc
Şi simt o bucurie ce nu pot să o definesc!

E numai primăvara, ce-n suflet mă inundă,
Lumina vieţii calmă, iubirea ce abundă.

Au înflorit caişii, inimii mele-i spun!
Narcise şi lalele îmi înfloresc în drum.

Tu, bucură-te iară, inimă iubitoare!
Rămâi, în primăvară, cea mai frumoasă floare!

………………………..


Iubirea primăverii

M-ai legănat pe braţe, te-am mângâiat pe suflet
Când mi-ai cântat tot dorul ce se revarsă-n flori.

Te-am legănat în vise, m-ai mângâiat pe creştet
Şi-n primăvara asta, tu iar îmi dai fiori!

.

M-a legănat zefirul ce l-ai trimis cu şoapte
Şi mi-a întins potirul miresmelor din ape.

Te-am mângâiat cu raza, care-a irumpt din piept
Şi-ai înflorit la gândul, nopţilor în care te aştept.

http://www.revistanoinu.com/Reflectii.html


Visul ca o săgeată

Nimeni nu-mi poate lua visele!
E prima descoperire
a arcaşului din mine.
Şi totuşi,
o săgeată nu-mi iese la socoteală!



Reflecţii


Nicio bucurie nu e întreagă!
Nu sunt aşa cum mă visezi,
nu eşti aici când te doresc
şi totuşi
suntem jumătăţi ale aceluiaşi măr...



Urna sufletului meu

În vasul acesta rustic
pictat cu vechi motive,
cenuşa patimilor
e înţesată
de mine explozive.
Ai grijă, exploratorule,
iubirea e încă o mină activă!



Sinusoidă

Ne aflam în,, peşti,,
Şi,, cât ai zice peşte,,
Norocul s-a dus pe fundul apei.
Totul a devenit atât de alunecos
Încât prefer să admir apa,
Vălurind trecutul.



Dragoste de viaţă

Iubesc ploaia, vântul sălbatic,
zăpada, cernând singuratic.
Şi totuşi insist şi totuşi risc,
să privesc soarele în adâncul luminii.
Căldura lui mă învăluie şi soare devin!



Roata timpului

Numai ceasul e de vină!
De când a coborât din perete
şi a ieşit din cerc
însăilându-se
pe ecranul telefonului mobil,
toate firele vieţii s-au încurcat
în limbile-i înveninate

de Timp.



Onestitate

Întocmai cum râdeam
odată
am râs şi azi privindu-te,
oglinda mea cu ochii verzi,
am râs,
recunoscându-te!
Şi eşti tot tu, un om onest
şi sunt tot eu, fata voioasă.
Trecut-am azi acelaşi test
şi m-ai găsit, din nou,
frumoasă!



Îngerul păzitor

Sunt vulturul
rotitor
deasupra munţilor
iar teama
fuge-n trecut,
speriată!
Alături,
zâmbeşti enigmatic
ascunzând scara sub aripă.
Rămâi, cu mine,
pasăre rară
şi nu voi mai privi
niciodată în abis
ci numai
cerul,
casa mea şi a ta!



Acrobaţie

Am clădit un vis,
drum suspendat
şi îl străbat pe vârfuri, temătoare.
Şi sufletu-mi de vajnic acrobat
suportă-arsura căii
roditoare.
Acolo-ntre culori de curcubeu
cu mâinile în echilibru,
eu,
crucea mi-o veghez
mereu
puternică asemeni unui tigru.



Celebritate

Din mare-n mare
mister,
pictoru-a ieşit pe cer
să picteze luncile
dar şi iasomiile, păpădia, liliacul
şi nuferi să pună-n lacul
unde a plouat
în noapte
tot cu lacrimi şi cu şoapte.
Decorează, zugrăveşte şi mângâie în culori,
tot ce-i viu şi tot ce creşte
chiar şi norii, uneori.


http://www.revistanoinu.com/De-vara.html


Iubirea verii

Prin pădure,
Timpul pare să fi încetinit,
Să nu tulbure îndrăgostiţii.
Copacii se privesc liniştiţi în ochi,
Mirându-se fiecare de verdeaţa celuilalt,
Contemplând vara în inima iubitei.
Şi pare că, în vara asta
S-au văzut pentru prima dată!
Şi, niciodată verdele n-a fost mai verde,
Mângîierile mai tandre şi soarele mai arzător!



Să ai marea...

Să ai marea la picioare, să calci valul liniştit
Şi vrăjit, pe ţărmul zilei, să priveşti spre răsărit!
Să ai marea la picioare într-o vară de poveste,
Bucuria mare-a mării doar în sufletul tău este!

Să ai marea zbuciumată, valul să te biciuie
Şi s-asculţi, ca niciodată, dorul, cum se tânguie!
Să ai marea la picioare, dragostea-n esenţa sa
Şi tu însuţi să fii mare, de iubire, undeva...



Ce frumos am trăit!

Îmi ascult uneori, atent,
ecoul paşilor
gândind că n-au obosit încă.
În ei simt trecerea timpului
şi-mi regăsesc
voinţa de stâncă.

Bătăile inimii nu-mi sunt
singuratice.
Îmi urmează paşii cadenţat.
Prin anotimpuri
mă poartă, voioşi,
mereu pe drumuri de neumblat.

Îmi simt amintirile
încrustate
în talpa rănită de dor
şi văd cum din ele răzbate
al dorinţei de viaţă,
izvor.

Şi merg, merg mai departe
sângerând.
Lacrimile mi le înghit
şi râd-plângând, hohotind.
Ce frumos, Doamne,
am trăit!



Vis pierdut

Undeva, printre rânduri
ne-am întâlnit.
Ce beţie!

Plecasem în gânduri
cu aripa
frântă.

Timpul mi-a lipit-o,
să-ţi pot îmbrăţişa
durerea.

A urmat un dans
de nori
de fum şi cenuşă.

Plouă şi pământul
se îngraşă iar
cu regrete tardive.

Tu, rămâi aceeaşi
pasăre rară,
tinereţe!


http://www.revistanoinu.com/De-primavara.html



Primăvară-lăcrămioară

Eu nu ţi-am fost decât o primăvară,
Parfum de dor şi dragoste şi rouă
Ce te-au înobilat întâia oară
C-un nume nou şi cu o haină nouă.

Eu nu ţi-am fost decât o primăvară,
Prin zecile de primăveri tăcute
Şi am rămas o tristă lăcrămioară
Într-o grădină-a florilor pierdute.

Eu nu ţi-am fost decât o primăvară,
O lacrimă sub raza vieţii tale
Ce-a aşezat-o sufletul, comoară,
În trupul blând al dalbelor petale.



Sunt primăvară

Am palmele-nflorite
cu narcise
şi la urechi, cercei
de ghiocei.
Sunt primăvara,
ce-nfloreşte vise,
pe câmpuri
unde zburdă miei!

Am inima-nroşită,
un bujor
şi rochia-nverzită
prematur.
Sunt primăvara ta
şi-a florilor
şi liniştea venit-am,
să ţi-o fur!

Am ochii, scânteieri
de stele noi
şi sufletul
deschis spre soare.
Sunt primăvara
darnică în ploi,
mamă
seminţei roditoare!



M-a primit la pieptul ei, pădurea

M-a primit la pieptul ei, pădurea
Şi pe umeri, păsări mii mi-a pus.
Luminiş mi-a strecurat în suflet
Şi-am rămas de dragoste pătruns.

Şi m-a legănat pe crengi de vise
Când cu frunze m-a împodobit
Şi-am simţit că mă ridic la ceruri
Când pădurea-n suflet m-a primit.

Şi-am găsit la ea atâta vară,
Soare-n triluri, zumzet, clipocit!
Şi-am iubit atunci întâia oară
Tot ce are viaţa de iubit!

Raza, floarea, drumul şi înaltul,
Râu lunatic ce ridică nori de vis,
Curcubeul, foşnetul, cântatul
Din pădurea vieţii paradis.



Dragoste fragedă

Peste verdele-n neştire, plouă lacrimi de iubire
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Cântec nou, de înflorire strălucește în privire
Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?!

Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Câmpurile unduiesc, firul ierbii îngeresc,
Pădurile șușotesc frunzelor, ce înverzesc
Şi obrajii-mi se roșesc, c-au aflat cât te iubesc!

Cântec nou, de înflorire strălucește în privire.
Primăvara dă de știre, vieţii de a ei sosire
Şi mă-nvăluie-n iubire, armonie, strălucire
Şi iubesc a ei menire și iubesc, iubesc, iubire!

Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară,
Geana și clipirea lor ca petala florilor,
Florilor de viorea care-mi ascund dragostea
Şi mă rog, iar să mi-o dea, ca să gust amar din ea!

Peste verdele-n nestire, plouă lacrimi de iubire
Cântă-n fiecare floare, dragostea ca o chitară.
Cântec nou, de înflorire strălucește în privire
Şi iubesc, a câta oară, ochii tăi de primăvară?!



Stropi de dragoste bălaie

Trec prin parc de dimineaţă şi soarelui iar zâmbesc
Şi-n acest miraj de viaţă, nu pot să nu zăbovesc!
Liliacul dă în floare şi-un castan se pregăteşte
Pentru-a florilor ninsoare. Pasul nu se mai grăbeşte!


După ploaia din ajun, toate strălucesc acum!
O ciupercă, albă toată, printre fire verzi înnoată.
Prin mirosul de răşină, printre crengile de pin,
Veveriţe se strecoară uşurele ca un fulg!


Păpădia şi-a deschis iar bănuţul său aprins!
Vrăbiuţe gureşe ciugulesc un arbore.
Mierla cântă a-nviere şi a ,,bună revedere,,
Iar sticletele, pe-o creangă jură că i-a picat dragă!


Stropi de rouă şi de ploaie, stropi de dragoste bălaie
Hrănesc firele de iarbă şi pe flori s-au prins în salbă.
Raze noi de dimineaţă se aşează pe verdeaţă
Şi-o înalţă voiniceşte-n ochii celui ce iubeşte.



Poem în oglindă

Ploaia primăverii, iată, tot pământul îl îmbată!
Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea.
Mult mai veselă-i chemarea şi mai dulce sărutarea!
Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori!

-----------------------------------------------------------

Ochii tăi strălucitori, mult mai verzi răsar în zori!
Mult mai veselă-i chemarea şi mai dulce sărutarea.
Mai vioi respiră floarea când în stropi se cerne zarea.
Ploaia primăverii, iată, tot pământul îl îmbată!

Undeva în văzduh plutea
o iubire de catifea
şi pe aripa ei,
soarele răsărea.
Privirea se lumina
de dragostea ei,
de dragostea ta.

Şi toate ce sunt
ei se închinau
şi toate ce sunt
iubiri emanau.

Privirea se lumina
de dragostea ei,
de dragostea ta.
Undeva în văzduh plutea
o iubire de catifea
şi pe aripa ei,
soarele răsărea.

Ioana Voicilă Dobre

Articol in revista ,,Tânărul scriitor,,

http://tanarulscriitor.com/

Floarea soarelui
Ionela Dobre
Buna dimineaţa, Soare!
spuse floarea
şi el îi dărui petale noi din raze
şi cu un nume nou o înălţă.
Buna dimineaţa, floarea-soarelui!
spun copiii
şi fiinţa ei îşi pleacă duios privirea,
din înaltul cerc
desenând umbre razelor …

Nicu Dan Petrescu
Bucura-te omule.. imi spui tu soare
Din bucuria vietii fa-ti o sarbatoare
Iti daruiesc inca o zi senina precum o floare
Din care iubirea,se ridica spre cer,biruitoare

Bobul de piper albŢ
i-am strecurat în sân
un bob alb de piper
şi de atunci iubirea mea
îşi cântă la masa sufletului tău
ultima serenadă
din ultima ei jumătate de veac.

Ioana Voicilă Dobre

NicuDan Petrescu
Da..am simtit cand mi l-ai strecurat
Ca tare rau cred ca m-a piperat
Mai am si-acum o rana cu durere mare
Sper s-o vindec daca pun un pic de sare

• Acrobaţie
Am clădit un vis, drum suspendat
şi îl străbat pe vârfuri, temătoare.
Şi sufletu-mi de vajnic acrobat
suportă-arsura căii roditoare.

Acolo-ntre culori de curcubeu
cu mâinile în echilibru,
eu, crucea mi-o veghez mereu
puternică, asemeni unui tigru.

Ioana Voicila Dobre

EU
Suspendat intre adolescenta si varsta reala
Iubesc mereu si cred ca asta nu este o boala
Femeia pentru mine este obiect de arta
Si poate privirea mea e obiect de cearta
Probabil de asta am ramas un acrobat
La care lumea se uita un pic ciudat
Si bucuria va ramane vesnic nealterata
Decand pe arena vietii am intrat
•
Cum m-ai iubi?
Cum m-ai iubi?
Cu sufletul,
mi-ar fi de-ajuns, să ştii!
Tu, palmele ţi le-ai bătut,
întâi când m-ai văzut
de parcă-n ele,
ai fi prins,
întreg
al meu cuprins.
Ochi blânzi şi scânteieri, divine
trimis-ai către mine!
Ce bucurie-n
firea lor
şi câtă dragoste şi dor!
Şi, m-ai iubit, atât de tare,
în prima ta îmbrăţişare!
Şi, te-am iubit, atât de mult
în primul meu sărut!
Cum m-ai iubi?
Cu sufletul,
mi-ar fi de-ajuns, tu ştii!
Ioana Voicila Dobre............................
Nicu Dan Petrescu

Chiar vrei sa sti cum te-as iubi?
Pai,… atunci ineditul ar mai fi ?
Oricum te-as strange in brate cu putere
Si poate ca vei simti ceva durere

Dar vei smiti si inima ce puternic bate
Cand trupul meu va fi cu al tau aproape
Si poate voi gresi la fel ca altadata
Cand buzele sufletul prin buze-ti cata

Mii de multumiri , prieten drag! Sa-ti dea Dumnezeu sanatate!Mereu am iubit raspunsurile tale.

http://www.scribd.com/doc/58081180/Constelatii-diamantine-nr-10-2011


Ioana Voicilă Dobre-versuri, pagina 58

EXPRESIA IDEII- Coordonator, Mariana Bendou

Antologia de față reprezintă un îndemn pentru a scrie – act de eliberare de sub povara existenței. Orice act de acest gen implică o recunoaștere a nevoilor de alt ordin decât cel fiziologic, ontologicul stând la baza unei dezavuări sublime a sufletului.
Volumul, o antologie a unor energii creatoare care au încercat să se ridice din lumesc prin transfigurarea dorințelor și idealurilor proprii, este unul al debutului pe tărâmul internetului.
Tronează peste acest volum bunul simț al penei și al gândului împlinit spre menirea fiecăruia. Toți autorii, cu frunțile mai încrețite sau mai descrețite de fiorul trupului ca reflecție a sufletului, au așternut stih de viață și de moarte sub imboldul soarelui care degajă energii vitale pentru seva poeziei.
Această antologie reprezintă și o premieră prin faptul că este un demers care a străbătut fizicul, ea fiind creația unui club virtual pe care situl Facebook l-a găzduit. Acest demers conturează o antologie unică prin forma de interacțiune a celor care trăiesc poetic în paginile cărții.
Se observă faptul că paradigma centrală, cea care dă unitate, este decorporalizarea sinelui, a intimismului și a marilor reflecții asupra propriului destin în lumea care ne găzduiește fugitiv.
Volumul este deschis de către poetul SORIN OLARIU care ne dăruiește fereastra sufletului prin versuri sensibile, un exemplu fiind poemul “Sfinx de ceară” unde lumina și întunericul devin elemente antinomice ale vieții și morții: “mi-e frică de lumină/ o brazdă-mi sapă ziua / străin devine trupul / dar e târziu şi ziua / mă-nvăluie”.
Existã elemente ce susțin trăiri în mister și conduc spre izbăvirea sufletului prin cuvântul poetic. Poeta VIOLETTA PETRE susține în poezia “Zborul meu albastru” referențialitatea necesității scrierii în pofida tuturor elementelor care pot întuneca zarea reflexivității ființei care se îndreaptă inevitabil către lumina și flacăra reveriei: Cu litere de apă sculptez limba de foc / ce scrie în lumină un nume cu noroc [ …] mi-e flacără nestinsă dorinţa de lumină / şi zborul meu albastru şi verde mi-este vină”.
Un demers de ordin lingvistic este întreprins de către poetul IONEL STOIŢ (“La dzâua muierilor” – scrisă în limba românilor din Banatul Sârbesc) care lasă versul vechi al românilor Sud-Dunăreni să elogieze iubirea și ielele ca element de transcendere și reverie cu ajutorul elementelor bahice:Trăiască muierili / Şî să golim păharili!" / Daia vedz noi ne-mbătăm / Că nu pucem să le răbdăm / Nişi fără iele nu pucem / Ş-atunşi îi musai să bem”. Iubirea este relevată și de VIOLETTA PETRE în poemul “Ascunde-mă în tine“: “Noi suntem începutul iubirilor postume / Trăind în cercul nostru ce nu mai e rotund “și de cãtre LILIANA RAMONA ALBU care în “Clipe minunate...” relevă cu suavitate iubirea și îmbrățișarea ca moment al împlinirii sufletești, dar și moment de geneză creator de vers: “Clipe minunate, iubire curate / Au sosit la mine / Să mă îmbrățişeze”.
Iubirea reprezintă motorul acestei antologii deoarece majoritatea celor care își destăinuie trăirile simt iubirea ca pe un act acut al sufletului, un pas de transfigurare spre alt plan ontologic (CONSTANTIN GRECU în poemul “Sufletul, pereche, dublu” : “Se revarsă ca un fluviu, sufletul, pereche, dublu, / fiinţa mea în fiinţa ta “ ; DIANA CIURTIN în poemul “povesteşte-mi!” : “povesteşte-mi ce rafală de vânt nebună, / te-a invitat să mă cunoşti” sau VERONICA CRĂCIUN în poemul “vals” – Eu... sunt doar tăcere, / când, muzica-n surdină, / plutește și-alinã.”)
Această antologie poetică se vrea un mănunchi de reflecții filozofice și religioase, elemente comune ale unei gândiri ce are capacitatea să își ridice privirea din cotidian și să viseze spre transcendent. Poezia BOGDANEI ELENA SIMIONESCU “apără-ţi templul, Ioane!” sugerează trăirea în păcatul originar și nevoia de regăsire: “Căci, eu, Ioane, sunt om slab şi păcătos, / Tu eşti un înger, eu nu mai sunt frumos…/ Mi-am întunecat sufletul, făcând vrerea lor / Şi greu păcatele, în trup, mă dor! “
Reflexivitatea și nevoia de înțelegere a sensului vieții și menirii în viață sunt elemente ce sunt dezvoltate în poezia lui MARIAN DRAGOMIR în poemul “Gândirea” sugerează condiția imposibilă de a crea “genialitatea are un gust pervers / gânduri aliniate biologic”, la fel și poemele IOANEI VOICILĂ DOBRE, “Acrobaţie” : “Am clădit un vis, / drum suspendat / şi merg pe el, / pe vârfuri, / temătoare”, cel al lui SILVIAN DOBRE : “Așa e viața tuturor / E ca şi fulgul trecător”, poemul lui GABRIEL MANOLESCU : “Eu, doamnă” : “Eu doamnă, sunt un scrib sărac / Cu sărăcia mă împac / Când n-am cernealã scriu cu sânge / Când nu am vise, mi le fac” ; dar şi MARIANA DOBRIN, în poemul “Viaţa ca o luptă” : “Nu vreau să cred / că doar în gol / la mine roata / se învârte” sau ODETA TÃTARU : “De ce te inundă teroare / Şi fructele-au gustul amar, / Ţi-e frică de vânt şi de mare”.
De asemenea se remarcă paradigma întoarcerii către sine ca element al germenului creativ în poezia lui IULICÃ ŢENEA “suflet pribeag” unde elementul cathartic al zborului descătușat devine elementul ce conferă idealul “Sunt un porumbel alb / și-mi scutur aripa deasupra lumii, sunt un mac roșu/ și mă aprind pe câmp ca o torță”.
În locul unui final aș dori să prezint și poezia celei care a susținut acest proiect, doamna MARIANA BENDOU, care își revendică întreaga sa creație pământului, creație în care originea este un lucru asumat și doar privirea spre cer poate să ne facă să ne depășim. Poeziile domniei sale sunt poeme în care se zărește patosul și credința că omul, creatorul, poate să își depășească veşmântul pământesc și să treacă în alt plan ontologic doar prin recunoașterea propriei corporalități:
“Pământ” : “Regăsindu-te mă întorc / În braţele tale / Pământ” sau “plouă” : “Fruntea cerului asudă / Stropi mărunţi / În poala stâncii”…

prof. drd. Marian Dragomir
(Cenaclul “Atitudini” –
Casa de Culturã I. L. Caragiale, Ploiești)

Alte detalii despre acest volum aici :

http://www.armoniiculturale.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=483%3Amarian-dragomir-expresia-ideii-editura-kartaro-2011-oneti-selecie-de-mariana-bendou&catid=1%3Alatest-news&Itemid=50

http://www.ziarulnatiunea.ro/2011/06/o-inedita-antologie-romaneasca-volumul-postarilor-pe-facebook

http://cititordeproza.ning.com/group/revistasiteurilordecarteculturalebloguri/forum/topic/show?id=4409416%3ATopic%3A324583&xg_source=ms

http://www.ziaruldebacau.ro/ziarul/2011/06/17/premiera-onesteana-pe-internet.html

http://www.onestionline.ro

http://www.revistasingur.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=5123%3Ainvitaie-primit-de-la-marry-ann&catid=54%3Aarticol-presa

N.R. Intregul volum poate fii citit aici : http://issuu.com/sdfgrve/docs/expresiaideiifb

''Cetatea lui Bucur'' despre EXPRESIA IDEII

http://cetatea-lui-bucur.com/2011/06/12/cronici-recenzii-polemici-marian-dragomirexpresia-ideii%E2%80%9D/

http://www.revistanoinu.com/Galeria-mea-cu-poeme-mute.html


Dragoste de viaţă

Iubesc ploaia, vântul sălbatic,
zăpada, cernând singuratic.
Şi totuşi insist şi totuşi risc,
să privesc soarele în adâncul luminii.
Căldura lui mă învăluie şi soare devin!





Lacrima de dor


Prinde-mi, lacrima, iubite, în palme!
Închipuieşte-ţi, sufletul meu
venit către tine, ca un suspin!
Prinde-mi, lacrima!
Oglindeşte-te, în ea
şi mângâie-ţi, faţa a sărbătoare!
Lacrima mea-candoare, lacrimă-floare
va limpezi astfel, faţa iubirii!





Lumini şi umbre


Mă regăsesc la lumina lămpii
într-o seară a greierilor.
Eu şi imginea mea,
două umbre ce dispar,
născându-se...



Galeria mea cu poeme mute


Din tot ce am,
nimic nu-mi aparţine: doar viaţa!
Am adus atâta iubire în ea,
încât devenită pictoriţă, am pictat în fiecare zi,
câte un poem mut dar atât de viu!
Aici, în vârful degetelor, se află totul
şi mâinile îmi pun truda în oglindă.
Viaţa mea, o galerie cu tablouri vii,
poeme mute de atâta culoare şi bucurie!



Regina de alb


Privesc la viaţa mea ca la o tablă de şah
invadată de nebuni şi de cai sălbatici.
Trimit numai gândul la înaintare
şi aflu că au fost nimiciţi de propria nebunie.
Pe tabla mea de şah se mai bat încă pioni nevinovaţi
trimişi la moarte ,,sigură,, de regele negru.
Nebunia-boală molipsitoare a cuprins tot regatul
dar carul ,,reginei de alb,, se înfiinţează la palat.
Şi, ce mândru era regele negru!
Ştia cât urăsc nebunii dar şi cât îmi plac caii sălbatici...


Citeste mai multe despre Galeria mea cu poeme mute de www.revistanoinu.com

uite ca am gasit si pag. ta Ioana!
gratie tie, am descoperit aici oameni deosebiti. pe unii ii stiam, pe altii nu, dar urmeaza sa-i cunosc si cum altfel decat, citindu-i!

Bine ai venit intre prieteni, George! Ma bucur sa te gasesc aici si venirea ta va fi de bun augur pentru noi toti.

REVISTA INTERNATIONALA STARPRESS

(romano canado-americana ,

cu , corespondenti in intreaga lume )

www.valcea-turism.ro

director general

Ligya Diaconescu

Membru al Clubului de Presa Transatlantic



Va informam ca s-au incheiat inscrierile pentru cea de-a doua editie a ANTOLOGIEI SCRIITORILOR ROMANI CONTEMPORANI DIN INTREAGA LUME , STARPRESS 2012 (editie bilingva , romana-franceza)
.

Reamintim celor selectionati ca materialele (poezie , proza , cv-ul si poza) se trimit pana la data de 1 octombrie.



Cu deosebita consideratie si apreciere , va doresc ...tot binele !


In urma inscrierilor , au foat selectionati scriitorii de mai jos.:



1 . Adalbert Gyuris - Germania

2 . Adrian Botez - Adjud

3 . Chialda Radu Vasile - Sibiu

4 . Coriolan PĂUNESCU - Galati

5 . Cristina Maria Purdescu - Bucuresti

6 . Dan Danila - Germania

7 . Maria(na) Doina Leonte - Suceava

8 . Eugen Axinte - Brasov

9 . Gheorghe Mizgan - Bistrita - Nasaud

10 . Gigi Stanciu - Constanta

11 . Ioana - Nina Botici (Lola) – Franta

12 . Ioana Voicila Dobre - Bucuresti

13 . Ioana Geier - Germania

14 . Ionela Flood - Anglia

15 . Lavinia Alexa – Bucuresti

16 . Lavinia Hustisoru Dumitriu - Bucuresti

17 . Mariana Neagu – Braila

18 . Mariana Zavati Gardner – Londra

19 . Maya Musat - Bucuresti

20 . Micutiu Sorin – Simeria

21 . Silvia Petre Grigore – Pitesti

22 . Stelian Platon - New York

23 . Tatiana Scurtu-Munteanu - Galati

24 . Victoria Fatu Nalatiu - Bistrita

25 . Virgil Ciuca - U . S. A

26. Elisabeta Iosif - Bucuresti

27. Ligya DIACONESCU



Proza

1 . Adrian Botez - Adjud

2 . Coriolan PĂUNESCU - Galati

3 . Camelia Radu - Ploiesti

4 . Daniela Gifu – Cluj

5 . Dora Alina Romanescu - Mangalia

6 . Elena Buica - Canada

7 . Gheorghe A. Stroia - Adjud

8 . Mirela Neagu - Braila

9 . Monalisa Livia Gheorghiu – Galati

10 . Mihaela Cristescu - Sidney – Australia

11 . Ovidiu Creanga – Canada

12 . Ştefan Lucian MUREŞANU - Bucuresti

13 . Victorita Dutu - Bucuresti

14 . Stelian Platon – USA

15 . Ligya Diaconescu – Romania

EDITURA RAFET A DESEMNAT CÂŞTIGĂTORII CELEI DE-A PATRA EDIŢII

a Festivalului Internaţional de Creaţie Literară “TITEL CONSTANTINESCU’’!!!

În acest an, numărul celor înscrişi a fost cu 47% mai mare decât anul trecut, însumând 237 de creaţii literare, dintre care 43 au fost descalificate (fiind cărţi publicate deja, ori care au depăşit 220 pag., format A5 – cf. Regulamentul de concurs!), rămânând în concurs 194, dintre care 39 au fost nominalizate la marile premii.

Premiile care s-au acordat:

Marele Premiu „ Titel Constantinescu” – cu publicarea volumului de eseuri:

CAZUL DACIA...ROMÂNIA DE AZI: PREGĂTIREA CEA TAINICĂ (a Drumului spre ROMÂNIA SACRĂ, de ieri, de mâine...de PURURI!) - de Adrian BOTEZ

Marele Premiu „ Titel Constantinescu” – cu publicarea volumului de proză:

ROLURI DE COMPOZIŢIE, ACTE IMPURE - de Geo VASILE

Premiul „Victor Frunză” – cu publicarea volumului de eseuri:

PSIHOTECA - Aforisme şi eseuri - de Eugen EVU

Premiul „ Octavian Moşescu ” – cu publicarea volumului de proză:

PE MASA DE OPERAŢIE - de Constantin STANCU

Premiul ,, Alexandru Sihleanu’’ - cu publicarea volumului de versuri:

CAFEAUA DIN PAHARUL IUBIRII - de Valeriu MATEI (CHIŞINĂU)

Premiul ,,C.C. Datculescu ‘’ – cu publicarea volumului de versuri:

TĂCERI ASURZITOARE de Tatiana DABIJA (CHIŞINĂU)

Premiul „Florica Cristoforeanu” - cu publicarea volumului de versuri:

A DESCHIS O FLOARE OCHII - de Marin MOSCU

Premiul „ Dumitru Pricop” – cu publicarea volumului de fabule:

LA ÎNCEPUT A FOST... UMORUL - de Lucian MĂNĂILESCU

Premiul ,, MIRCEA MICU” – cu publicarea volumului de proză:

THE GODMOTHER - de Ion IFRIM

Premiul ,, Slam Râmnic” – cu publicarea volumului de versuri:

CÂNTECE DIN PREPELEAC - cronică pictată-n rime - de Marian ILIE

Editura Rafet a hotărât suplimentarea premiilor de la 5 la 10 premii, şi acordarea de premii speciale, constând în publicarea într-o antologie. Cei care vor primi premiul special al editurii Rafet (şi vor fi, deci, publicaţi în antologie) sunt: Ionel Necula, Luminiţa Dascălu, Liviu Ofileanu, Horia Crioşteanu, Manuela Măcelaru, Lică Pavel, Ion Maria, Ioana Voicilă Dobre, Vasile Popovici, Florentina Dalian, Carmen Tania Grigore (Anglia), Valerian Călin, Albert Cătănuş, Constantin Kapitza, Elena Niculescu, Petru Solonaru, Stan Brebenel, Mereuţă Bogdan, Iulia Ştreangă, Carla Schoppel, Monica Mureşan, Cristi Iulian Avram, Elena Olariu, Aurel Avram Stănescu, George Paşa, Elena Chesov (Chişinău/R. Moldova), Tincuţa Bernevic, Ruxandra Niculescu (Elveţia), Mircea M. Pop (Germania).

Cei 10 autori câştigători îşi vor vedea creaţiile publicate în volum, de către Editura RAFET - şi lansate în cadrul Festivalului Internaţional de Creaţie Literară “TITEL CONSTANTINESCU’’ , ÎMPREUNĂ CU “ANTOLOGIA” , în data de 13 AUGUST 2011, ora 11.00, la restaurantul ,,OVIDIU’’, din Râmnicu Sărat.

CONSTANTIN MARAFET

Nunta lui Valentin si August 2011

https://www.facebook.com/profile.php?id=1253937814&sk=photos

Am vizualizat pe facebook imagini de la minunatul eveniment pe care l-ai petrecut impreuna cu cei dragi.
Felicitari !!!...Casa de piatra !!!

Si vreau sa te felicit in mod deosebit pentru faptul ca esti o mama minunata !!!

Felicitari si pentru aparitiile editoriale si premiile primite !

Dragi prieteni va invit sa veniti alaturi de noi!


http://www.scribd.com/doc/72806898/Nomen-Artis-Nr-1-2-Magazine-Doc

felicitări și mult succes! trag o privire și îi felicit pe cei care au muncit la realizarea ei. cu drag

La mulţi ani! Sf Ioan să vă dăruiască sănătate şi numai zile frumoase!

Se miră timpul, se mai miră,
De drumul meu şi eu mă mir.
Ciorchinii albi demult veniră.
Pe frunte, sărutarea-i mir.

Se miră drumul de curajul,
Acestui mândru cercetaş.
Doar dragostea rămâne pajul
Sublim şi tandru, uriaş.

Se miră cerul, soarele
Şi de o viaţă, eu mă mir
Cum s-au păstrat izvoarele
Cu dragoste, ca suvenir.[center]

Dragii mei prieteni,
va multumesc nespus de mult pentru urarile voastre minunate, pentru gandurile voastre frumoase transmise sufletului meu, pentru gandirea pozitiva si spiritul vostru mereu treaz si motivat! Sa va dea Dumnezeu sanatate si un an minunat, cu cele mai frumoase realizari visate de fiecare in parte!

REVISTA OGLINDA LITERARA NR.120- ARHIVA 2011-Decembrie 2011-pag 75


http://www.oglindaliterara.ro/

La mulţi ani cu sănătate! Să aveţi numai zile senine!

Un martisor de la Marian
Trimis cu postasul Nicu Dan

MĂRŢIŞOR DE SUFLET
*****
La început de primăvară
Îţi dăruiesc un mărţişor
Să-l prinzi la piept în astă seară
Să-ţi fie somnul lin, uşor…
*
E mărţişor cu prima floare
Ce-i vestitor la noul an
Un ghiocel văzut de soare
Îţit din albul său suman…
*
Cu şnur legat în două fire
Să-ţi fie faţa-n alb curat
Şi roş obrazul tău subţire
Să-ţi fie dulce sărutat…
*
Să-ţi poarte mult noroc tot anul
Iubire să-ţi aducă-n prag
I-am prins în nod de şnur şi banul
De-argint ce ţi-l ofer cu drag…
*
De suflet este mărţişorul
Simbol al dragostei ce-ţi port
În spaţiu ne uneşte dorul
Iar din respect fac paşaport!
***
Marian MALCIU

Bine ai revenit !...frumoase versuri...te asteptam cu noi creatii !!!

Lui Adrian Păunescu

Cânta poetul, tot ce mişcă
făcând abstracţie de putregai.
Din raiul său mai trimitea semnale,
spre mult râvnitul vostru rai,
aripi de gând şi lacrimi de cuvânt.

Dar cine să-l audă!
Pământenii cu antifoane în urechi,
gângănii în virtutea inerţiei,
sfâşie clipe în perechi
şi-nalţă ode bucuriei.

In lumea lui tot stând de veghe,
la zborul scund al clipei lor,
El, demiurgul tot mai crede
că întrupându-se în DOR
îşi va găsi la ei, pereche.

Şi dând cuiva nemărginirea,
din ochii-albaşti-ai vieţii sale,
să facă pact cu omenirea
şi s-o îmbrace-n lucii zale,
armuri care păzesc iubirea.

Se coborî la ei, ferice
cu-alai de cântece măiastre.
Atâţia îngeri îl urmară
dar o pierdu pe-Euridice,
iubita lui verde-albastră,
trudită şi plăpândă ţară.

Poetului Gheorghe Ene

Ai plecat luând cu tine, primăvara.
Ai iubit-o atât de mult
încât ai vrut să fie numai şi numai a ta.
Te-ai dus singur,
la sărbătoarea liliacului
să păstrezi pentru tine floarea cu cinci petale,
trifoiul cu patru foi şi iasomia...
Ne-ai lasat nouă lăcrămioarele...
Câmpuri întregi de lăcrămioare,
pe barăgane,
amintesc de trecerea ta.

Lui Fănuş

Pe drum mergând îţi văd privirea
Şi mult mă bucură-ntâlnirea
Cu ochii cerului din tine!

Şi uneori să plâng îmi vine
La gândul că-ntr-o zi
Aceşti ochi nu-i voi întâlni

Când drumul meu s-o prăbuşi
Sau cerul lor s-o nărui...

Eu sunt mireasa fiecărei zile!
Petrec cu muzici şi meseni de soi.
Am pregătit o nuntă cât o viaţă
Copilului ce sunt şi pentru voi!

Eu sunt mireasa fiecărei clipe!
In alb m-am îmbracat definitiv.
Caleaşca mea e trasă de doi cai
Din negrul cel mai pur şi mai fictiv.

Şi sunt mireasa timpului prezent
Trecut şi viitor mă-ncercuiesc.
Nimic din ce există nu-i absent
Din arsenalul ce-l diriguiesc!

Am citit...mi-a placut...