IMPRESII DIN TABARA

Universul Prieteniei”, la Câmpulung Moldovenesc

de Artemisia IGNĂTESCU, |19.08.2011|

Casa de Cultură a Sindicatelor din Câmpulung Moldovenesc a fost din nou gazda unei prestigioase manifestări culturale la care a participat un public numeros, localnici şi din alte aşezări ale ţării.

Când spunem aceasta ne referim la participanţii la tabăra de creaţie şi recreaţie organizată la Câmpulung de către Asociaţia „Universul Prieteniei” din Iaşi, al cărei „suflet şi motor dinamic” (trebuie s-o spunem de la început) este dna Rodica Rodean, originară de pe aceste meleaguri.

Ce este asociaţia (cenaclul) „Universul Prieteniei”? Spicuim din pliantul primit odată cu invitaţia la manifestare. Aşadar, Asociaţia „Universul Prieteniei”, cu sediul în „dealul Copoului, la conul Mihail Sadoveanu”, are caracterul unui salon literar prin faptul că, pe lângă promovarea creaţiei, prezintă, în cadrul şedinţelor sale, invitaţi de prestigiu din lumea culturală; lansează cărţi, organizează expoziţii, serate muzicale şi de dans”, adică momente de relaxare…, scopul asociaţiei fiind ,,integrarea şi recuperarea socială a persoanelor atinse de sindromul singurătăţii, prin promovarea şi susţinerea unor programe de socializare şi mobilizare civică, la toate categoriile de vârstă”.

Ce poate fi deci mai nobil şi demn de urmat, pentru vremurile zbuciumate şi de tensiune în care trăim cu toţii?

Tabăra de creaţie şi recreaţie organizată la Câmpulung („acest ţinut mirific în care am copilărit şi pe care vrem să-l marcăm şi noi la 600 de ani de atestare documentară”, după cum ne-a mărturisit dna Rodean) se adaugă altor trei asemenea acţiuni organizate de asociaţie, concretizate prin lansarea a 4 volume colective în care au debutat 32 de poeţi, prozatori şi graficieni şi a 27 volume de autor, expoziţii de artă etc.

Programul organizat în tabăra de la Câmpulung, stabilită la pensiunea „Dor de Bucovina”, a fost deosebit de bogat şi variat. În primul rând, participanţii s-au bucurat câteva zile de vizionarea spectacolelor oferite de Festivalul internaţional „Întâlniri bucovinene”. Au fost apoi vizitate muzeele Arta Lemnului şi cel etnografic al lui Ion Grămadă, din Câmpulung, precum şi interesanta colecţie (de fapt, şi aceasta un adevărat muzeu) de ouă încondeiate a Letiţiei Orşivschi din Vama, unde oaspeţii au poposit şi la Casa Olarului. Au vizitat, de asemenea, mănăstirile Voroneţ, Putna şi Suceviţa, care le-au înălţat sufletele. Popasul la Salina Cacica şi la biserica romano-catolică de aici a fost îmbinat cu un minirecital de muzică religioasă, prezentat de cantautoarea Lidia Petrescu din Braşov. Vizita la Marginea şi întâlnirea cu meşterul Vasile Alboi, din Câmpulung, căruia i-au admirat încrustaţiile în lemn şi obiectele de oierit, ca şi zilele petrecute la Muzeul Lemnului şi la muzeul etnografic al lui Ion Grămadă le-au prilejuit dezbateri interesante la colocviul „Meşteşuguri şi meşteşugari în Bucovina”.

Vor rămâne de neuitat şi întâlnirile cu scriitorii câmpulungeni Ion Filipciuc, George Bodea, Vasile Sfarghiu, Mihai Burduja, cea de la păstrăvăria „Lacul de argint” cu poetul amfitrion Tucu Moroşan şi cu membrii cenaclului „Floare de colţ” (unde a citit din creaţiile sale şi poeta Mariana Bendou, din Oneşti), precum şi focurile de tabără, la care i-au încântat cu versuri din creaţiile lor Horia Zilieru şi Emilian Marcu din Iaşi.

La Casa de Cultură din Câmpulung, în ambianţa expoziţiei de grafică de carte vernisată cu acest prilej de artista plastică Liliana Năstas Brătescu, membră a Uniunii Artiştilor Plastici, filiala Iaşi, cunoscută atât în ţară, cât şi peste hotare, au fost lansate trei cărţi: volumul de „Poezii şi poeme din Bucovina” al lui Ioan Grămadă, volum pe care atât prezentatorul, scriitorul ieşean Liviu Apetroaie, cât şi cei care au luat cuvântul (scriitorii câmpulungeni Vasile Sfarghiu şi Constantin Rusu Bucovineanu, Constantin Mangiurea, col. r. Ioan Vargan şi subsemnata) l-au caracterizat drept o adevărată cronică (cu istorie, legende, balade, obiceiuri şi tradiţii) a locurilor de care autorul este legat prin toată fiinţa sa.

Poeta Violetta Petre din Constanţa, prezentată cu multă sensibilitate şi pertinenţă de binecunoscutul scriitor Horia Zilieru, şi-a lansat volumul de versuri, „Pianina violetă (versuri la patru mâini)”.

Despre romanul „Urme de dragoste” al prozatorului Marian Malciu din Slatina a vorbit cu multă căldură scriitorul ieşean Emilian Marcu, invitaţie convingătoare să cunoaştem cele două creaţii literare făcându-ne, prin lecturarea unor fragmente din cărţile amintite, talentata prof. Mariana Stratulat, venită special de la Panciu.

Din volumul „Poezii şi poeme din Bucovina” de Ioan Grămadă au citit nepoţii autorului, Ionela şi Adrian, dar ne-a făcut o surpriză plăcută şi recitatoarea de altă dată Lăcrămioara Cristea, azi medic reputat la Brăila, care a citit cu talent poezia „Pietrele Doamnei” (de pe Rarău, unde aceasta a venit să sărbătorească ziua fiului ei, Dragoş).

Programul a căpătat o încărcătură emoţională nu numai prin momentele de muzică folk oferite de cantautoarea Lidia Petrescu, dar şi prin recitarea versurilor lui Dragoş Vicol (una din personalităţile oglindite în cartea lui I.G.) „Vă poftesc în casa mea de la nord”, moment artistic cu care talentatul interpret Constantin Tiron (de 50 de ani trudind ca artist amator pe acest tărâm) a stârnit în inimile participanţilor veniţi de la Craiova, Cluj, Bacău, Iaşi şi din alte localităţi ale ţării dorinţa de a reveni mereu în Bucovina.

ARTEMISIA IGNĂTESCU

P.S. Se pare că cei plecaţi pe alte meleaguri din Câmpulungul copilăriei lor acordă o mai mare atenţie decât localnicii de azi sărbătoririi a 600 de ani de atestare documentară a aşezării noastre. Nu ne referim doar la dorinţa dnei Rodica Rodian de a organiza aici, cu acest prilej, tabăra de creaţie la care ne-am referit, ci şi la surpriza pe care vrea să ne-o facă o altă fiică a Câmpulungului, pentru Cartea Recordurilor, dna Carmen Grigoraş, stabilită şi ea la Iaşi. Dar surprizele nu se dezvăluie.