Impresii (media, participanti)

S-au încheiat la Botoşani manifestările culturale ale proiectului „Tabăra de creaţie şi recreaţie, Botoşani-plai eminescian”, organizat de către Asociaţia „Universul Prieteniei” din Iaşi, care a mai derulat până acum alte şase tabere în diferite regiuni ale ţării, urmărind deopotrivă punerea în lumină a valorilor zonei respective, cât şi realizarea de manifestări culturale de ţinută cu participarea unor personalităţi de calibru din diferite paliere ale spectrului cultural. Debutul acestei activităţi s-a petrecut sub candelabrele din sala Primăriei în prezenţa reprezentanţilor instituţiilor noastre de top: Primărie, Prefectură, Consiliu Judeţean, parlamentari botoşăneni, Inspectoratul şcolar, instituţiile culturale ce poartă numele poetului-emblemă: Teatrul, Biblioteca, Memorialul Ipoteşti, oameni de cultură şi desigur, personalităţile participante la tabără. Vorbitorii au dovedit interesul ca acest eveniment, aflat în chip inerent în competiţie cu cele petrecute în alte locuri, să fie unul reuşit. Vernisajul expoziţei de grafică a Constanţei Abalaşei Donosă - artistă dedicată în chip statornic universului eminescian - s-a derulat apoi la Galeriile Geea unde, alături de amfitrioana Elena Condrei - care i-a conferit artistei medalia Teiul de argint - am fost secondată în prezentarea expoziţiei de către Aurelian Antal, artist capabil nu numai să creeze lucrări plastice remarcabile, dar şi să decodeze teoretic creaţia altor confraţi. A urmat periplul grupului prin oraşul nostru, urmărind traseul topografic al locurilor cu semnificaţie în biografia eminesciană. Acestea sunt numeroase şi deosebit de importante, drept care am căutat ca în ghidajul meu să prezint succint atât istoricul acelor clădiri, locuri ş.a., sau doar memoria celor dipărute, cât şi modul cum au fost ele implicate în viaţa poetului, făcând însă, pe cât posibil, şi un excurs în atmosfera acelor vremi. Ziua a doua a fost dedicată Ipoteştiului unde, după vizitarea spaţiilor memoriale - fapt ce mi-a produs o emoţie specială, amintindu-mi de acei ani romantici în care m-am dedicat total reconstruirii şi amenajării acelui aşezământ - participanţii s-au aşezat în amfiteatrul interior unde au avut prilejul - în premieră - de-a asculta prelegerile a doi eminescologi de marcă, profesorii Nicolae Georgescu şi Theodor Codreanu. Moderând colocviul, mi-am rostit impresia că prin caratele acestuia amfiteatrul de la Ipoteşti a devenit pentru câteva ore unul universitar, cei prezenţi având mult de câştigat, fapt care ar fi fost valabil şi pentru toţi cei interesati să afle lucruri importante despre personalitatea celui ce justifică existenţa aşezământului, fie ei elevi, studenţi, profesori, lucrători ai memorialului ori iubitori de cultură şi de poezie. Recitalul „Visului de artist” s-a  potrivit perfect acelui context. S-au lansat apoi şi cărţi ale altor invitaţi, precum Vasile Tărâţeanu, Emilian Marcu, Mioara Bahna, Mihai Batog Bujeniţă, Lina Codreanu, C-tin Marafet ş.a. Din păcate, călătoria noastră către lacul cel legendar a fost oprită la jumătate căci, probabil din cauza unor reparaţii ale drumului, autobuzul nostru a început să imite el legănarea unei bărci pe mult visatul lac şi a trebuit să facem cu mult regret calea întoarsă. După pregelerea despre drepturile de autor susţinută de către editoarea şi avocatul specializat Doina Rizea, a urmat o manifestare complexă petrecută în sala oglinzilor de la Muzeul Judeţean, unde s-a lansat colecţia intitulată adecvat, „Floare albastră”, semnată de membrii asociaţiei, prefaţată fiind de două cărţi distincte, „Parabola Vulturului”, carte de proză scurtă de Lucia Olaru Nenati şi „Când vor muri macii”, poezie semnată de tânăra scriitoare Ana Maria Gâbu. A urmat un moment inedit intitulat „Arc peste timp”, în cadrul căruia cele două semnatare au închipuit un neobişnuit dialog creativ între generaţii distincte, constituit din manifestările plurivalente ale creativităţii lor: recitări din poezia proprie, lecturi din proza lor, interpretarea live a unor cântece (tânăra dorohoiancă a cântat doine şi muzică uşoară, iar subsemnata două cântece eminesciene, Ipoteşti (versuri şi muzică proprie), şi Rugăciune (compoziţie proprie pe versurile poetului). Dacă s-ar fi întâmplat vreo televiziune prin preajmă, ar fi putut filma reacţia publicului prezent care a apaudat în picioare minute întregi răsplătind astfel întreaga prestaţie, moderată de dna Rodica Rodean, preşedinta Asociaţiei organizatoare, care, în ciuda unor probleme majore de sănătate, s-a achitat pe deplin de toate îndatoririle ei. Intâlnirea de a doua zi de la Bibliotecă a cuprins lansarea unor cărţi şi CD-uri realizate de ieşenii Daniel şi Filomena Corbu, a cărţii „Poeţi botoşăneni de azi” de Victor Teişanu, pe care l-am prezentat succint şi care a reuşit să sintetizeze „emblema” definitorie a fiecăruia dintre poeţilor locului cuprinşi în cartea sa, fie că erau prezenţi sau nu, datorită perioadei concediilor ori eventualelor susceptibilităţi inerente breslei. Am ţinut să prezint însă şi pe autori botoşăneni ai altor categorii de cărţi. Valoroasa carte semnată de venerabilul Dimitru Lavric merită şi va beneficia de o tratare separată. Vizita la Muzeul de etnografie, prezentat de competenta şi pasionata Steliana Băltuţă, a produs impresii superlative oaspeţilor, ca şi vizitarea casei Iorga, ca şi întâlnirea cu Elena Mândrescu, dar şi, în general, contactul cu valorile botoşănene, câte au încăput într-o săptămână, în ciuda ritmului alert al derulării lor. Toate acestea au fost de natură să-mi resuscite o veche idee, aceea că, administrând mai adecvat patrimoniul moral şi material al ţinutului, am putea râvni şi noi cândva, nu numai sucevenii, să devenim Capitală Culturală Europeană.

În perioada 27.07-01.08.2015, la Botoşani, s-au desfăşurat activităţile Taberei de Creaţia şi Recreaţie „Botoşani plai eminescian”, eveniment aflat la a VII-a ediţie şi organizat de Asociaţia Universul Prieteniei din Iaşi aflată, în al doilea an, în parteneriat cu Asociaţia Literară „Păstorel” Iaşi.
Sub directa conducere şi priveghere a neobositei şi entuziastei preşedinte a Asociaţiei Universul Prieteniei, doamna Rodica Rodean, la eveniment au luat parte academicieni, profesori universitari, distinşi eminescologi, pasionaţi de literatură în general şi de poezie în special, oameni de diferite vârste orientări profesionale sau literare, uniţi însă prin spiritul Marelui Poet într-o minunată şi admirabilă confrerie.
Nu putem să nu amintim de contribuţia pe care au avut-o la realizarea complexului program de lucru a doamnei Carmen Antoaneta Marcean, poetă din Suceava, a domnului Emilian Marcu poet de referinţă al generaţiei sale, a distinsei doamne Lucia Olaru-Nenati, cea care a slujit o viaţă sufletului nemuritor al poetului, precum şi alţi oameni care, cu dăruire şi pasiune au vorbit, citit sau recitat în aceste zile în care căldura de afară a fost în mod miraculos contopită cu cea a inimilor.    
Mulţumim din suflet gazdelor, înainte-stătătorilor acestui minunat oraş, cei care ne-au întâmpinat cu acea ospitalitate specifică locurilor, şi care, spre marea noastră admiraţie, indiferent de culoarea politică au participat la întâlnirea protocolară de la sediul primăriei. Un gest pe care, din păcate, nu l-am prea întâlnit în alte locuri.
Muzee, parcuri, biserici, mânăstiri, case memoriale, ba chiar şi vinurile prezentate în cel mai profesionist mod de oenologul-poet Constantin Porfir, sau primirea neplanificată dar absolut fermecătoare făcută de gospodarul Gheorghe Epuraş  în curtea casei sale, ne-au „vorbit” timp de şase zile despre ce am putea fi dacă ne-am dori.
Iar Eminescu, am simţit asta în fiecare clipă, a fost cu noi.

De obicei vin cu scepticism la asemenea întâlniri. Dar Universul Prieteniei la a șaptea ediție organizată în spațiul eminescian al Botoșanilor a fost realmente o surpriză pentru mine, cu atât mai mult cu cât am întâlnit scriitori pe care-i prețuiesc și alți colegi pe care nu i-am cunoscut până acum, dar mă bucur să intre și ei în arealul prieteniei. Cred că fiecare dintre cei prezenți a reușit să se manifeste în felul său și această manifestare a originalității fiecăruia a dat însuși interesul acestei întâlniri.

Să încep cu ce nu mi-a plăcut: nu mi-a plăcut că a durat puțin; 10 zile ar fi o perioadă mai bună. Mi-a plăcut foarte mult dialogul, mi-a plăcut foarte mult ambianța. S-a constituit un grup. Universul Prieteniei nu e infinit, își caută o galaxie, puncte fixe de reper.

Mi-a plăcut, pentru că acest univers al poeziei pe care-l creem și-l recreem prin instituția pe care ai fondat-o nu poate să nu placă, scopul lui este, după părerea mea, ca oamenii să se apropie unii de alții, să se împrietenească… Felicitări! A fost o tabără minunată. M-am simțit foarte bine, și eu și soția mea. Am aflat multe lucruri interesante, am vizitat locuri pe care nu le văzusem până la această tabără, cum ar fi Muzeul de Etnografie și Muzeul de Istorie. Am avut bucuria ca în această tabără să cunosc pe artistul plastic Constanța Abălașei Donosă, căreia aș vrea să-i organizez o expoziție la Cernăuți..

A fost frumos. Mi-a plăcut discreția fiecărei persoane în parte. Au fost prezenți oameni cu personalitate, oameni cu preocupări, care au ținut cont de profilul taberei și au avut intervenții la momentul potrivit.

E o experiență nouă pentru mine.Mi-a plăcut foarte mult diversitatea. Ce nu mi-a plăcut, e foarte greu să numesc ceva. Mie mi-a plăcut tot. Mi-a plăcut foarte mult vizita la Muzeul Etnografic. M-a impresionat mult doamna Steliana Băltuță. Mi-au plăcut lecturile și cărțile pe care le-ați scos în casetă, toate cu nota personală a poetului respectiv.

Sincer vorbind, m-am simțit excepțional. Aveţi un merit foarte mare că aţi reușit să adunaţi niște personalități de prim rang ale culturii și literaturii române: Theodor Codreanu, Nicolae Georgescu, Vasile Tărâțeanu, Emilian Marcu, Mihai Batog Bujeniţă, Lucia Olaru Nenati, Daniel Corbu etc

Aici am întâlnit oameni de mare greutate, de elită cu care nu te întâlnești la fiecare pas. Este benefic că reușiți să adunați la un loc muzică, poezie, pictură, critică literară.

Mi-a plăcut că sunt mai multe personalități decât în anii trecuți, mi-a plăcut atmosfera generală, pentru că au fost discuții și formale și informale inteligente, mi-au plăcut lansările de carte. Nu pot să spun că aș avea ceva de comentat negativ.

Cu siguranță această tabără și-a atins scopul, din mai multe motive. În primul rând proiectul a fost amplificat pe parcurs. Din aproape în aproape noi, sigur, având experiența anilor trecuți, am știut să preluăm din anumite întâmplări fericite, situații deosebite și să multiplicăm, să amplificăm acest proiect. Foarte important, foarte interesant este că și cadrul în care s-a desfășurat acest proiect, această tabără de creație și recreație, a fost foarte generos. Am avut inspirația, noi Consiliul Director,  să organizăm o întâlnire cu Eminescu acasă la Eminescu. Acasă la el în ce sens? Nu neaparat în locul de naștere a lui Eminescu, cu siguranță în locul copilăriei lui. Am fost în Botoșani, care, convențional sau nu, este locul nașterii lui Eminescu. Am fost la Ipotești, care este locul copilăriei lui Eminescu. Am fost pe meleaguri eminesciene, care în acest areal, în această lume mirifică am avut șansa de a respira aerul pe care, probabil, cândva, l-a respirat și Eminescu, l-au respirat frații, surorile  lui Eminescu, aerul pe care l-au respirat părinții lui Eminescu. Ce-am făcut noi acum aici la Botoșani este aducerea în contemporaneitate a unor momente din viața lui Eminescu. Au venit aici doi eminescologi de excepție din cultura românească și-i numesc pe Nicolae Georgescu și Theodor Codreanu, a venit o specialistă în probleme de eminescologie, este vorba de poeta și prozatoarea Lucia Olaru Nenati. Au venit aici iubitori ai creației eminesciene, au venit scriitori din Botoșani, de lângă Botoșani, din Suceava și ceilalți participanți din tabără, spre a-l împrospăta cu gândurile lor, cu ideile lor pe cel care a fost și va rămâne cel mai mare poet al României. Faptul că  cei nouă scriitori din caseta ”Floare albastră” și-au lansat cărțile chiar în locul unde a copilărit Eminescu este un lucru cu totul și cu totul deosebit.De asemenea deosebit este și acel ”arc peste timp”, pe care l-am organizat noi, între un scriitor consacrat, este vorba de Lucia Olaru Nenati, și un scriitor în formare, un scriitor care promite, un scriitor în devenire, care este Ana Maria Gîbu, o ucenică a scrisului românesc. Aceste toate au constituit, de fapt, trupul întregului nostru proiect.
Sunt convins că și întâlnirea cu Elena Mândrescu, o interpretă de muzică populară, dar o interpretă specială, pentru că în repertoriul ei se află versuri de Eminescu, folclor cules de Eminescu, se află folclor cules din bisericile, din mănăstirile din Moldova, a fost un real câștig și pentru cei care au participat la acest colocviu ”interpretare și dialog despre muzică” este un real succes.
Cred că astfel trebuie construite pe viitor proiectele acestea despre locuri, oameni și întâmplări din anumite zone profund literare, profund intelectuale, profund spirituale și de participat cu oameni de excepție, așa cum s-a întâmplat în acest an.