Ultimele subiecte
Căutare
Marian Malciu
+8
PETRESCU DAN
Dorina Ciocan Neculce
Rodica Rodean
liviu miron
violetta petre
Ovidiu Raul Vasiliu
Marioara Visan
Marian Malciu
12 participanți
Pagina 5 din 6
Pagina 5 din 6 • 1, 2, 3, 4, 5, 6
Eu sunt...
Sunt crizantema iubitoare
Cu duioşie încărcată
Sunt floarea toamnei zâmbitoare
Ce nu se uită niciodată
Sunt o camelie crescută
Cu dor adânc să te pot prinde
Sunt floarea-n lume cunoscută
Ce inimă nu poate vinde
Sunt frezia misterioasă
Cu mângâiere de amantă
Sunt floarea tristă ori voioasă
Şi-n permanenţă fascinantă
Sunt cactus plin de suferinţă
Născut să sufăr în deşert
Sunt floarea cea de biruinţă
Şi pot să sufăr, pot să iert
Sunt trandafirul de grădină
Cel cu petala aromată
Sunt floarea ce durere-alină
Şi dragostea o dărui toată
Sunt crinul plin de puritate
De o regală frumuseţe
Sunt floarea prinsă în citate
Rostite cu delicateţe
Sunt cala plină de mândrie
Ce mă înalţ cu fruntea-n vânt
Sunt floarea care miri îmbie
Să se unească-n legământ
Sunt un bujor timid prin lume
Din tufă ridicat sfios
Sunt floarea ce roşesc la glume
Pentru că sunt un ruşinos.
Sunt floarea soarelui semeaţă
Ce fură dragostea uşor
Sunt floarea care-n dimineaţă
Sărută soarele cu dor
Sunt gladiola elegantă
Şi plină de sinceritate
Sunt floarea fină şi pedantă
Care iubeşte-n libertate
Sunt busuiocul drag la fete
Şi bun ca locul să-l sfinţesc
Sunt floarea ce se prinde-n plete
Când vrei iubirea să-ţi şoptesc
Cu duioşie încărcată
Sunt floarea toamnei zâmbitoare
Ce nu se uită niciodată
Sunt o camelie crescută
Cu dor adânc să te pot prinde
Sunt floarea-n lume cunoscută
Ce inimă nu poate vinde
Sunt frezia misterioasă
Cu mângâiere de amantă
Sunt floarea tristă ori voioasă
Şi-n permanenţă fascinantă
Sunt cactus plin de suferinţă
Născut să sufăr în deşert
Sunt floarea cea de biruinţă
Şi pot să sufăr, pot să iert
Sunt trandafirul de grădină
Cel cu petala aromată
Sunt floarea ce durere-alină
Şi dragostea o dărui toată
Sunt crinul plin de puritate
De o regală frumuseţe
Sunt floarea prinsă în citate
Rostite cu delicateţe
Sunt cala plină de mândrie
Ce mă înalţ cu fruntea-n vânt
Sunt floarea care miri îmbie
Să se unească-n legământ
Sunt un bujor timid prin lume
Din tufă ridicat sfios
Sunt floarea ce roşesc la glume
Pentru că sunt un ruşinos.
Sunt floarea soarelui semeaţă
Ce fură dragostea uşor
Sunt floarea care-n dimineaţă
Sărută soarele cu dor
Sunt gladiola elegantă
Şi plină de sinceritate
Sunt floarea fină şi pedantă
Care iubeşte-n libertate
Sunt busuiocul drag la fete
Şi bun ca locul să-l sfinţesc
Sunt floarea ce se prinde-n plete
Când vrei iubirea să-ţi şoptesc
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Nu....deoarece fiind om sunt supus greseli....oricat as vrea eu sa nu o fac...Cel rau gaseste cate un punct nevralgic pentru a ma face sa gresesc...Si cum majoritate stam la panda sa vanam grselile aproapelui sau dusmanului....ne lasam dusi de valul interpretarilor gresite....si uite asa diluam din iubire.....ajungand la indiferenta si dispret
PETRESCU DAN- Mesaje : 583
Data de inscriere : 10/04/2011
Varsta : 77
Localizare : Craiova
DESPRE PRIETENIE ŞI PRIETENI
Mi se pare un lucru dificil, o acţiune fără prea mulţi sorţi de izbândă, să încerc a da o definiţie noţiunii de prietenie. Da, ştim cu toţii că este, în general vorbind, „un sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de ataşament reciproc care leagă două persoane”, dar este oare suficient? Voi încerca să abordez fiecare dintre atributele conform cărora o relaţie interumană se poate defini ca prietenie, fără pretenţia de a epuiza subiectul şi fără a apela în mod expres la maxime, citate celebre despre prietenie…
Sentimentul de simpatie poate fi explicat relativ uşor, mai ales în cazul acelor oameni care simt, pur şi simplu, simpatie pentru o persoană sau alta. Îi place ori îi este drag de cel/cea în cauză, fără să caute explicaţii cu privire la izvorul acestui gen de apropiere. I-a plăcut înfăţişarea ori gestul într-o anumită situaţie, îi place felul în care se exprimă ori în care ia atitudine faţă de comportamentul celor din jurul său, îi este drag să-i vadă zâmbetul sau privirea duioasă la întâlnirea unui copilaş ori la primirea unei flori etc. Este suficient ca două persoane, indiferent de ce sex sunt sau vârstă să se poată numi prieteni? Se poate închega o prietenie între aceste persoane care reacţionează asemănător la stimuli comuni? Personal cred că este nevoie de ”un ceva” cu mult mai mult decât atât.
De ce? Pentru că, ştim foarte bine, fiecare om este o entitate în sine, este unic în felul său. La fel de bine cunoaştem că, pe ansamblu, trăsăturile de caracter, temperamentul, gradul de cultură ori de educaţie, sunt de natură a crea diferenţe între modul de percepere, de înţelegere, de interpretare, de analiză, a oricăror manifestări a celui de aproape, cât şi a fenomenelor, acţiunilor de orice fel ori a însuşirilor. Ori, numai simpatia reciprocă ori simpatia comună asupra unei terţe persoane, a unei flori sau a unui animal, nu este suficientă pentru închegarea unei prietenii. Oamenii pot avea, în aceste condiţii, reacţii diferite faţă de alte situaţii concrete pe care viaţa le oferă.
Pe de altă parte, din definiţia subliniată mai sus, ne amintim că prietenia ar fi un sentiment de stimă, adică de preţuire, cu alte cuvinte. O stimă care nu este impusă, ci care se naşte în virtutea aprecierii meritelor sau anumitor calităţi ale persoanei în cauză. Da, stimăm şi chiar respectăm pe acela care, prin faptele sale, a dovedit în anumite situaţii că este un om drept, un om corect, în relaţia profesională. Îi preţuim capacitatea de a conduce şi de a interveni principial în litigii de muncă, de a rămâne imparţial în aplicarea sancţiunilor şi în acordarea recompenselor. În acelaşi timp, aceeaşi persoană are cu totul altă conduită în afara relaţiilor de muncă. Aflăm că practică jocurile de noroc, îşi neglijează familia, frecventează bordelurile şi cluburile deocheate, pline de fiţe. Ne convingem că toate aceste manifestări sunt reale. Stimăm în continuare acea persoană? Respectăm un asemenea om? Să putem face asta, cred că ar trebui să avem aceleaşi metehne, aceeaşi mentalitate despre familie, despre societate, despre viaţă în general. Poate fi o astfel de persoană prietenul dorit? Dacă ne purtăm ca el răspunsul ar fi da, altfel nu este posibil. Ataşamentul reciproc se poate naşte între acea persoană şi noi? Numai dacă gândim şi ne comportăm ca el în împrejurări similare, da!
Nu insist pe mai departe cu analiza acelor elemente din definiţie. Consider că este suficient şi, în acelaşi timp, am convingerea că s-a desprins ideea de bază cu privire la subiectul pus în dezbatere. Este imperioasă nevoia unor afinităţi extinse pe toate laturile personalităţii subiectelor în cauză, iar pentru a realiza această condiţie, este necesară cunoaşterea. Mergând mai departe, cred că se impune cunoaşterea în timp, cu atenţie, fără a fi un scop în sine, fără a deranja, prin crearea unor condiţii diverse, mult deosebite între ele. Atunci vom şti cum se comportă persoana în cauză, mai ales în situaţii critice ori limită, cum se spune. La bine, în mulţumire de tot ce-l înconjoară, în fericire, oamenii nu se deosebesc prea mult în manifestări, dar la greu apar diferenţe care pot atinge extremele.
O prietenie se poate naşte de la sine, fără să ne fi propus, fără să fi ales persoana prin anumite observaţii ori încercări premeditate, create subtil. Intervine ceea ce se numeşte empatie. Ne identificăm afectiv cu persoana, ne simţim, sufleteşte vorbind, aproape, ne simpatizăm, ne stimăm şi ne respectăm reciproc. Încercările vieţii vor stabiliza această prietenie ori o vor desface, o vor distruge, de la caz la caz.
Dacă doi prieteni sunt puşi în faţa unei situaţii neprevăzute în care reacţionează diferit şi niciunul nu renunţă la atitudinea sa, prietenia se poate destrăma, mai ales dacă orgoliile şi ambiţiile sunt de nestăpânit. Din prieteni, cei în cauză, ajung duşmani. Ajung la ură. Nu se mai salută nici pe stradă. Îşi pot face greutăţi unul altuia, cu rea intenţie. La fel se întâmplă şi în situaţii normale, nu neapărat limită, neprevăzute etc, dacă divergenţele de opinie ori interesele nu sunt discutate cu înţelegere, cu grijă, cu respect faţă de sine şi de cel apropiat.
Asemenea situaţii, de regulă, nu apar acolo unde prietenii se acceptă aşa cum sunt, cu acele calităţi care au stat la fundamentul relaţiei, dar şi cu defectele lor, fără pretenţia ca unul dintre ei să aibă intenţia sau pretenţia de a interveni pentru a-l schimba pe celălalt/ceilalţi şi a-l/i face după „chipul şi asemănarea sa”
Nimeni nu este perfect! Dar, când un prieten greşeşte, nu-i întoarce spatele! Arată-i, cu înţelegere şi afecţiune, în ce constă greşeala sa şi cum se poate rezolva situaţia. Ar fi ideal dacă acea greşeală, indiferent de domeniul în care se manifestă, se poate preveni şi, foarte important, fără să existe cererea celui în cauză, fără pretenţia de a i se mulţumi celuilalt ori de a-l recompensa. Cu alte cuvinte, sunt adeptul acelei prietenii în care niciodată nu se gândeşte şi nu se vorbeşte despre compensaţii, despre datorii, despre alt gen de obligaţii. Un ajutor, un sprijin la nevoie, fie el material, financiar, spiritual, moral, se impune să existe într-o relaţie de prietenie şi să fie acordat absolut dezinteresat.
Un prieten adevărat se bucură împreună cu tine de realizările tale, este fericit când eşti şi tu fericit, este mulţumit când tu nu te plângi de nimic. Te ajută să-ţi rezolvi inclusiv probleme gospodăreşti, dacă distanţa, timpul, îndemânarea, îi permit să intervină. Îţi dă sfaturi în orice problemă dacă stăpâneşte mai bine domeniul de referinţă, te împacă chiar cu tine însuţi. Te critică şi te ceartă, fără să deterioreze sentimentul de prietenie, cu tact, cu blândeţe, cu smerenie dacă vreţi, cu sentimentul că te ajută să-ţi fie bine ţie şi celor dragi ţie. Te învaţă să ai încredere în viaţă şi în propriile-ţi posibilităţi de escaladare a greutăţilor de orice fel. Te primeşte să-ţi plângi de milă, să-ţi strigi deznădejdea provocată de pierderea celor dragi ţie ori chiar furia născută din alte cauze, pe umărul lui şi te înţelege. Îţi spune când nu te respecţi pe tine însuţi ori când devii orgolios, mândru, lacom, neruşinat, ajutându-te să lichidezi cauzele care te-au transformat, să depăşeşti momentele nefavorabile. Te felicită când ai performanţă şi te ajută să te menţii la acel nivel superior. Îţi laudă calităţile, te convinge că eşti dotat cu talent într-un anume domeniu şi te îndeamnă să-l dezvolţi, să lucrezi, să nu abandonezi activitatea în care te poţi manifesta pe măsura capacităţilor tale intelectuale, morale, spirituale, fizice. Te conduce spre autodepăşire şi te ajută să te regăseşti în momente de cumpănă. El este îndrumătorul ori sprijinul tău, iar tu trebuie să-i fii la fel în împrejurări similare!
Şi peste toate acestea trebuie să guverneze iubirea... Iubirea aceea pe care Domnul, Dumnezeul nostru a rânduit-o între oameni. Domnul Hristos îşi spune expres voia Lui. De exemplu: „Poruncă va dau vouă: Să vă iubiţi unii pe alţii!” („Să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”/ Ioan 13, 34). Şi roadele acestei iubiri, aşa cum spune sfântul apostol Pavel, se revarsă în relaţiile dintre oameni, deci şi în interiorul unei prietenii căci: “Dragostea îndelung rabdă; dragostea este binevoitoare, dragostea nu pizmuieşte, nu se laudă, nu se trufeşte. Dragostea nu se poartă cu necuviinţă, nu caută ale sale, nu se aprinde de mânie, nu gândeşte răul. Nu se bucură de nedreptate, ci se bucură de adevăr. Toate le suferă, toate le crede, toate le nădăjduieşte, toate le rabdă” (Cor. 13, 4-7).
Prietenii durabile se nasc între bărbaţi şi femei, nu neapărat doar între persane de acelaşi sex. Atunci când se lichidează gândurile şi intenţiile ascunse, când se apreciază că o prietenie este mult mai valoroasă ca o aventură ori ca o legătură sentimentală de o durată îndoielnică ori chiar mai lungă, prietenia se cimentează şi nu se destramă aproape niciodată. De regulă, astfel de prietenii îşi au izvorul în simpatii manifestate şi acceptate în ideea transformării lor în idile ori relaţii de cuplu. Pe de altă parte, pot apărea în relaţia de serviciu între un bărbat şi o femeie care-şi unesc eforturile pentru a realiza sarcinile specifice. Îşi apreciază calităţile profesionale, deprinderile ori aptitudinile manageriale, manifestări caracteriale ori calităţi morale. Se respectă reciproc şi ajung să se ajute chiar în relaţia de familie, în cazul celor căsătoriţi. Prietenia lor se extinde în timp şi asupra soţului/soţiei, ajungându-se la prietenii de familie viabile în orice situaţie, pe termen lung şi chiar pe viaţă. Sunt poate cele mai frumoase prietenii!
Fără îndoială, fără respectul faţă de sine şi faţă de prieten/ă, nu se poate vorbi de o asemenea relaţie. Cei care au impresia că relaţia intimă este cea care întreţine o prietenie, se înşeală total. O relaţie de cuplu durează până când flacăra iubirii ori dorinţa se sting. Mai ales în cazul acelui „cuplu” în care unul sau amândoi sunt căsătoriţi! O greşeală oarecare, macină încrederea în celălalt. Gelozia poate distruge aşa zisa prietenie care, în fapt, este doar o relaţie de dragoste efemeră. Ambiţiile născute din noianul legilor de interes economic, financiar ori de putere, distrug sumedenie de aşa zise prietenii. Când interesul unuia dintre parteneri într-o aşa relaţie este diferit de al celuilalt, se uită şi dragostea, se uită şi prietenia. Iar într-o societate de genul aceleia pe care o cunoaşte România postrevoluţionară, dorinţa de a „urca” sub orice formă în plan social, financiar ori politic, exclude de la sine relaţia de prietenie reală, adevărată. Rămâne doar „prietenia” intereselor comune!
Excepţiile nu fac decât să confirme o regulă. Iar la noi sunt prea multe, devenite publice, care mă scutesc de la orice alt comentariu pe această temă…
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Rondelul sărutului
Pe buze-ţi simt sărat sărutul
Spălat de lacrima iubirii
Şi modelat ca-n palmă lutul
În gest divin al făuririi.
Când îţi ascult tăcut cuvântul
Ce dă alt sens mărturisirii
Pe buze-ţi simt sărat sărutul
Spălat de lacrima iubirii.
În taina nopţii când zefirii
Învăluie călduţ pământul
Şi intri în valsul fericirii
Grăbit-abandonând veşmântul
Pe buze-ţi simt sărat sărutul.
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Rondel pentru "Rugă"
Sunt diletant, dar doritor
Să scriu la „rugă”, rar, un vers;
Sunt insistent, stăruitor,
Deşi sunt mic în univers.
Sunt uneori nerăbdător
Şi gând îmi scriu adesea şters;
Sunt diletant, dar doritor
Să scriu la „rugă”, rar, un vers.
Sunt pentru „rugă” roditor
Deşi-mi ţes rimele din mers,
Sunt un condei cuceritor
În lung poemul de neşters,
Sunt diletant, dar doritor.
Să scriu la „rugă”, rar, un vers;
Sunt insistent, stăruitor,
Deşi sunt mic în univers.
Sunt uneori nerăbdător
Şi gând îmi scriu adesea şters;
Sunt diletant, dar doritor
Să scriu la „rugă”, rar, un vers.
Sunt pentru „rugă” roditor
Deşi-mi ţes rimele din mers,
Sunt un condei cuceritor
În lung poemul de neşters,
Sunt diletant, dar doritor.
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Rondelul primăverii
Şi vioreaua a-nflorit
Săltând prin brazda din livadă
Când ghiocelul te-a vestit
Iţindu-se de sub zăpadă
Pământu-ntreg s-a-nveselit
Iar fulgi au încetat să cadă
Şi vioreaua a-nflorit
Săltând prin brazda din livadă
Venit-au berze-n esplanadă
Şi multe flori s-au dezvelit
Iar ciocârlia din estradă
Spre înălţimi s-a sumeţit
Când vioreaua a-nflorit.
Săltând prin brazda din livadă
Când ghiocelul te-a vestit
Iţindu-se de sub zăpadă
Pământu-ntreg s-a-nveselit
Iar fulgi au încetat să cadă
Şi vioreaua a-nflorit
Săltând prin brazda din livadă
Venit-au berze-n esplanadă
Şi multe flori s-au dezvelit
Iar ciocârlia din estradă
Spre înălţimi s-a sumeţit
Când vioreaua a-nflorit.
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Rondelul ghiocelului
Te-am văzut iţindu-ţi floarea,
Mult iubite vestitor,
Şi am auzit cum zarea
Cheamă zborul de cocor.
Cerul îşi relua culoarea,
Gheaţa se-ascundea-n ponor,
Te-am văzut iţindu-ţi floarea,
Mult iubite vestitor!
Lumii tu anunţi schimbarea
Ca un clopot strigător,
Aducând în dar candoarea
Ridicându-te-n răzor,
Te-am văzut iţindu-ţi floarea…
Mult iubite vestitor,
Şi am auzit cum zarea
Cheamă zborul de cocor.
Cerul îşi relua culoarea,
Gheaţa se-ascundea-n ponor,
Te-am văzut iţindu-ţi floarea,
Mult iubite vestitor!
Lumii tu anunţi schimbarea
Ca un clopot strigător,
Aducând în dar candoarea
Ridicându-te-n răzor,
Te-am văzut iţindu-ţi floarea…
Ultima editare efectuata de catre Marian Malciu in Mier Iun 20, 2012 8:31 am, editata de 1 ori
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Rondelul încurajării dragostei
Fie-ţi ochii-n lăcrimare
Doar din dragoste duioasă!
Nu mai plânge la-ntristare,
Nici la greul ce te-apasă!
Doar iubirea-i alinare
Şi-ţi face viaţa frumoasă...
Fie-ţi ochii-n lăcrimare
Doar din dragoste duioasă!
Şi de-ar fi oricât de mare
Răul lumii nu-i angoasă
Când iubirea-i sărbătoare
Pururea victorioasă!
Fie-ţi ochii-n lăcrimare…!
Doar din dragoste duioasă!
Nu mai plânge la-ntristare,
Nici la greul ce te-apasă!
Doar iubirea-i alinare
Şi-ţi face viaţa frumoasă...
Fie-ţi ochii-n lăcrimare
Doar din dragoste duioasă!
Şi de-ar fi oricât de mare
Răul lumii nu-i angoasă
Când iubirea-i sărbătoare
Pururea victorioasă!
Fie-ţi ochii-n lăcrimare…!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Sunt un învins?
Sunt foarte trist în ţara mea frumoasă
În care cenuşii sunt toate ce le văd
Şi nici pământul reavăn după coasă
Eu nu mai cred că, în curând, am să-l revăd.
Sunt un sărac în ţara mea bogată
În care nu-s stăpân pe-un petic de pământ,
În care munca mea a fost furată,
În care tot mai greu poţi cumpăra mormânt.
Sunt obidit de legea cea nedreaptă
Ce libertăţi şi drepturi false a creat,
Dar a urcat pe cea mai de sus treaptă
Doar nonvalori ce viaţa mi-au înveninat.
Sunt urgisit în ţara mea clădită
Prin muncă grea de multe generaţii
Şi văd cum cinic e dispreţuită
Şi sufocată prin desele inflaţii.
Sunt nevoit să trec peste hotare
În căutarea demnităţii ce-am pierdut
În ţara mea, călcată în picioare,
De cei ce avuţia ţării au vândut!
În care cenuşii sunt toate ce le văd
Şi nici pământul reavăn după coasă
Eu nu mai cred că, în curând, am să-l revăd.
Sunt un sărac în ţara mea bogată
În care nu-s stăpân pe-un petic de pământ,
În care munca mea a fost furată,
În care tot mai greu poţi cumpăra mormânt.
Sunt obidit de legea cea nedreaptă
Ce libertăţi şi drepturi false a creat,
Dar a urcat pe cea mai de sus treaptă
Doar nonvalori ce viaţa mi-au înveninat.
Sunt urgisit în ţara mea clădită
Prin muncă grea de multe generaţii
Şi văd cum cinic e dispreţuită
Şi sufocată prin desele inflaţii.
Sunt nevoit să trec peste hotare
În căutarea demnităţii ce-am pierdut
În ţara mea, călcată în picioare,
De cei ce avuţia ţării au vândut!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Daa..din păcate suntem prea mici pentru a schimba cursul istoriei sau al isteriei mai bine spus. Lumea nu mai este cum a fost altădată, ţara noastră la fel. Nu ne rămâne decît să facem fiecare ce poate pentru a salva câte ceva din ceea ce este profund şi tradiţional românesc.
Ovidiu Raul Vasiliu- Mesaje : 956
Data de inscriere : 06/04/2011
Varsta : 49
Localizare : Iasi
SUNT doar atât,
Sunt trecător prin viaţa pământeană
Şi-ncerc iubirile să-mi plimb
Prin vis adânc acoperit de geană
Până-n stelare căi sub nimb...
Sunt copleşit de frumuseţea lumii
Cu tot ce Domnul ne-a lăsat
Sub soarele zelos şi arcul lunii
Cu ce-a făcut şi a creat...
Sunt iubitor de pace şi Lumină
De dragoste şi mângâieri
De sfânt cuvânt ce dulce îşi declină
Originea de azi prin ieri...
Sunt doritor de largă libertate
Sub cer albastru şi senin
De vorbele şi gândurile toate
Ce nu pot împroşca venin.
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
pace, lumina si iubire! era salutul cavalerilor medievali
O zi frumoasa domnule Malciu...nu am putut deschide acel document...dar poate e mai bine...
O zi frumoasa domnule Malciu...nu am putut deschide acel document...dar poate e mai bine...
Dorina Ciocan Neculce- Mesaje : 558
Data de inscriere : 06/04/2011
Varsta : 60
Localizare : Iaşi
Re: Marian Malciu
Cum?! Nici de pe Citiror de proză unde am dat linkul? La mine s-a deschis, mai încearcă!
Trebuie să citeşti să vezi în ce batjocură de carte ţi-a folosit versurile!
Trebuie să citeşti să vezi în ce batjocură de carte ţi-a folosit versurile!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
PETRESCU DAN- Mesaje : 583
Data de inscriere : 10/04/2011
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Re: Marian Malciu
Da, Raul, cred că este o idee demnă de cunoscut şi de aplicat: să salvăm câte ceva, fiecare, după puterile lui...
Mai greu este să alegem, să discernem, dacă a mai rămas ceva "profund şi tradiţional românesc"! S-au distrus prea multe, s-au amestecat altele, s-au înlocuit, s-au batjocorit...
Suntem prea mici, nu contest, dar este mai grav faptul că suntem dezbinaţi, ne-am lăsat manipulaţi şi conduşi prin prisma unei singure "valori": bani-putere!!
Îţi mulţumesc pentru timpul acordat vizitei!
Mai greu este să alegem, să discernem, dacă a mai rămas ceva "profund şi tradiţional românesc"! S-au distrus prea multe, s-au amestecat altele, s-au înlocuit, s-au batjocorit...
Suntem prea mici, nu contest, dar este mai grav faptul că suntem dezbinaţi, ne-am lăsat manipulaţi şi conduşi prin prisma unei singure "valori": bani-putere!!
Îţi mulţumesc pentru timpul acordat vizitei!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Mulţumesc pentru cântecul acesta care te caracterizează, prietene Dan-Nicu-MulteNume!
Ştiu cât de supărat eşti şi... ai crezut că sunt vesel!!!
Ehei! Lasă, amice! Toate-s trecătoare în viaţa asta pe pământ...
Să ne vedem cu bine!
Ştiu cât de supărat eşti şi... ai crezut că sunt vesel!!!
Ehei! Lasă, amice! Toate-s trecătoare în viaţa asta pe pământ...
Să ne vedem cu bine!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Mi-a trimis şi mie d-na Mariana Bendou cartea aceea a lui Tocitu prin mail, scanata. Eu va spun părerea mea: omul a vrut să facă o supriză tuturor celor din "Expresia Ideii" şi a fost convins că vor fi încântaţi toţi, că alfel nu trimitea personal cartea prin poştă d-nei Mariana. Pe de altă parte a fost convins că nu e plagiat şi că nu se va supăra nimeni, pentru că i-a trecut pe toţi la "bibliografie" . Şi fiindcă a făcut aşa, nici nu a cerut acordul, că doar i-a "citat" pe ceilalţi . Eu vb serios ca asta a crezut. Eu aşa ceva nu am mai auzit până acum, să creezi literatură folosindu-te de creaţiile altora şi trecându-i la "bibliografie". Asta se face la lucrări ştiinţifice..etc, cercetare. În toată această tărăşenie singura problemă e că omul e cam... mă rog, spuneţi-i dv, că eu mă abţin . Eu propun să cântăm veşnica pomenire acelei cărţi.
Ovidiu Raul Vasiliu- Mesaje : 956
Data de inscriere : 06/04/2011
Varsta : 49
Localizare : Iasi
Re: Marian Malciu
Mda! Dar, sper că eşti de acord cu mine, acestui om i se cuvenea o "lecţie", cel puţin aşa cum i-am servit-o. Poate că au nevoie şi alţii de ea şi, să fii convins, sunt destui pe internet care au publicat cărţi prin lucrările altor autori. Am găsit chiar o persoană din Expresie... a plagiat pe Macedonski! I-am făcut un rondel pe aceeaşi temă. Nu a înţeles. Am fost nevoit să-i spun direct, prin mesaj privat că este vorba de PLAGIAT grosolan. Schimbase doar trei cuvinte şi poziţia a două versuri!!! Greu a înţeles şi a şters din toate siteu-rile pe unde postase rondelul. Acum nu mai vorbeşte cu mine... Parcă regret că n-am făcut-o de râs, public, dar... să mă cobor la mintea oricui, am obosit.
Accept că nu a ştiut, deşi era în paginile tuturor şi le trimitea bezele la toţi, dar nu accept să folosească versurile în acel concept mizerabil şi să vândă cartea cu 25 lei!! Pe munca altora... La persoane de la care a FURAT versuri!!! A furat inteligenţa, inspiraţia, creaţia, speranţa şi bucuria altora!!!
Accept că nu a ştiut, deşi era în paginile tuturor şi le trimitea bezele la toţi, dar nu accept să folosească versurile în acel concept mizerabil şi să vândă cartea cu 25 lei!! Pe munca altora... La persoane de la care a FURAT versuri!!! A furat inteligenţa, inspiraţia, creaţia, speranţa şi bucuria altora!!!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Adevărat, toţi plagiatorii merită traşi serios la răspundere şi sancţionaţi! Nu putem fura munca altora! Constantin Tocitu trebuia să ceară acordul şi părerile celorlalţi şi nu se ajungea aici, dar din păcate nu a făcut-o.
Ovidiu Raul Vasiliu- Mesaje : 956
Data de inscriere : 06/04/2011
Varsta : 49
Localizare : Iasi
Re: Marian Malciu
Cu atât mai mult cu cât a văzut acolo, la faţa locului, cum se crează o "antologie"! Mariana Bendou ştiu că afişa ciorna întregii cărţi şi solicita sugestii... La fel şi la Rugă...
Poezia mea a furat-o din "Cititor de proză"... Altă zonă cu antologii!! Orb să fi fost şi tot înţelegea despre ce este vorba.
Poezia mea a furat-o din "Cititor de proză"... Altă zonă cu antologii!! Orb să fi fost şi tot înţelegea despre ce este vorba.
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Rondelul Rugii de credinţă
Sunt sacri munţii, râurile, marea,
Ce poartă prin istorii numele de dac,
Întreg pământul, cât cuprinde zarea,
Şi-ntre hotare, cerul oglindit în lac.
Sunt sacre cruci şi sacră e strigarea
Din mănăstiri în care clopote nu tac,
Sunt sacri munţii, râurile, marea,
Ce poartă prin istorii numele de dac.
Sunt sacre rugile purtând chemarea
Divinului cu plânsul nostru cel sărac
Şi sacră ni-i credinţa-n aşteptarea
Acelei păci din vremi cu gust ambroziac.
Sunt sacri munţii, râurile, marea…
Ce poartă prin istorii numele de dac,
Întreg pământul, cât cuprinde zarea,
Şi-ntre hotare, cerul oglindit în lac.
Sunt sacre cruci şi sacră e strigarea
Din mănăstiri în care clopote nu tac,
Sunt sacri munţii, râurile, marea,
Ce poartă prin istorii numele de dac.
Sunt sacre rugile purtând chemarea
Divinului cu plânsul nostru cel sărac
Şi sacră ni-i credinţa-n aşteptarea
Acelei păci din vremi cu gust ambroziac.
Sunt sacri munţii, râurile, marea…
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Frumos! Se pare că, în ultima vreme, v-aţi "specializat" în rondeluri. Felicitări şi multă inspiraţie în continuare! Aşteptă să bem o damingeană de bere în tabără. Cu prietenie
Ovidiu Raul Vasiliu- Mesaje : 956
Data de inscriere : 06/04/2011
Varsta : 49
Localizare : Iasi
Re: Marian Malciu
Cu mare plăcere o vom bea, Raul. Sănătoţi să fim!
Rondelul îmi place pentru că... mă obligă să mă concentrez asupra unei idei într-un spaţiu limitat şi în reguli stricte. Mă provoacă, de fapt, să fiu ordonat...
Mulţumesc frumos pentru aprecieri şi pentru urări!
Toate cele bune, cu sănătate şi bucurii!
Rondelul îmi place pentru că... mă obligă să mă concentrez asupra unei idei într-un spaţiu limitat şi în reguli stricte. Mă provoacă, de fapt, să fiu ordonat...
Mulţumesc frumos pentru aprecieri şi pentru urări!
Toate cele bune, cu sănătate şi bucurii!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Rondel pentru un tip de vot
Cel mai sobru vot, se pare, este doar în parlament,
Când primeşte fiecare bile pentru vot secret.
Nu se face delegarea celui care nu-i prezent;
Asta e reglementarea stipulată în decret.
Dacă votul e cu bile, rezultatu-i concludent,
Nu sunt taste, nu sunt file, se votează chiar concret.
Cel mai sobru vot, se pare, este doar în parlament
Când primeşte fiecare bile pentru vot secret.
Din păcate, la vedere, stau la urne, permanent,
Cei numiţi pentru a cere, cu priviri ori gest discret,
Să se-nlăture conştiinţa, să rămână oponent
Cel ce-avea cu el dorinţa de-a fi drept şi nu valet...
Cel mai sobru vot, se pare, este doar în parlament!
Când primeşte fiecare bile pentru vot secret.
Nu se face delegarea celui care nu-i prezent;
Asta e reglementarea stipulată în decret.
Dacă votul e cu bile, rezultatu-i concludent,
Nu sunt taste, nu sunt file, se votează chiar concret.
Cel mai sobru vot, se pare, este doar în parlament
Când primeşte fiecare bile pentru vot secret.
Din păcate, la vedere, stau la urne, permanent,
Cei numiţi pentru a cere, cu priviri ori gest discret,
Să se-nlăture conştiinţa, să rămână oponent
Cel ce-avea cu el dorinţa de-a fi drept şi nu valet...
Cel mai sobru vot, se pare, este doar în parlament!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
PETRESCU DAN- Mesaje : 583
Data de inscriere : 10/04/2011
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Lansarea volumului "Dor de Bucovina"-27 iulie 2012
Vineri, 27 iulie 2012
Ora 15 -Biblioteca orăşenească Avrig- Lansări de carte:
- Dor de Bucovina-Marian Malciu, roman, Editura PIM, Iaşi, 2012, Prezintă scriitorul Emilian Marcu- membru USR
Rodica Rodean- Mesaje : 1506
Data de inscriere : 16/03/2011
Varsta : 71
Localizare : Iasi
LA CURŢILE DORULUI... BUCOVINEAN
(Postfaţă la "Dor de Bucovina")
O carte de călătorie, aşa cum este aceasta, „Dor de Bucovina”, scrisă de prozatorul Marian Malciu, poate fi socotit, pentru cititorul grăbit, doar un gest de curtoazie, un gest care ar arăta gratitudinea autorului faţă de anumite locuri, dacă nu am ţine cont de faptul că această carte este mai mult decât… o carte de impresii dintr-o călătorie în „Ţara fagilor”, aşa cum mai este cunoscută, mai ales de către localnici, oaza aceasta de Românie.
Bucovina este, aşa cum spune şi Mihai Eminescu, „Raiul Moldovei”.
„Bucovina este pământ sfânt a cărui apărare ne-a costat râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligenţa noastră trecută, toate mişcările cele mai sfinte ale inimii noastre”.
Dacă despre Iaşi Nicolae Iorga spunea că este un imens muzeu în aer liber şi că nu ar trebui să existe român care să nu fi văzut măcar odată acest oraş, tot aşa am putea spune că nu ar trebui să fie român care să nu viziteze Bucovina, cu toate frumuseţile ei naturale , dar şi cele create de geniul omului, cel care a ştiu să pună suflet în piatra şi în lemnul de prin munţii ce străjuie, imperial, această fascinantă parte de lume. Şi, după ce i-ai văzut bogăţiile spirituale şi naturale, după ce ai călcat cu talpa iarba verde de acasă şi te-ai spălat pe ochi cu rouă şi cu lumina de răsărit de soare, poţi spune că ai fost botezat a doua oară şi, un dor năprasnic de aceste locuri te cuprinde aproape fără să-ţi dai seama, făcându-te să nu uiţi niciodată lumina stelară care te va ocoroti pe unde vei merge.
Cartea „Dor de Bucovina” încearcă, dar şi reuşeşte să ne aducă în suflet tărâmul mult visat, tărâmul de legendă, dar şi de amarnică şi lungă suferinţă.
Mai bine de 225 de ani au trecut de când trupul acestui plai a fost sfârtecat de către corbii cotropitori.
Marian Malciu, folosindu-se de relatarea unor evenimente la care a participat, scrie această carte cu bucurie dar şi cu multă tristeţe. Oamenii şi locurile cunoscute, întâmplările la care a participat, îl transpun din lumea de astăzi în lumea de ieri, în lumea umbrelor, pe care cu discreţie o etalează în paginile încărcate de seva istoriei.
Asemenea bunului gospodar din aceste locuri şi Marian Malciu „ticluieşte din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseţi, adunând în covorul oltenesc uşor sprinţar, pe care îl poartă cu sine în suflet, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, şi sunt asemenea locuri cu prisosinţă aici, nu lasă să-i scape. Le descrie cu entuziasm, uneori exuberant, alteori potolit, chiar aşa cum este însăşi viaţa din zonă.
Fie că este vorba de muzeul de artă a lemnului, muzeul ouălor încondeiate, de salba de mănăstiri din Bucovina sau de muzeul satului al lui Ioan Grămadă şi popasul la păstrăvăria poetului Tucu Moroşanu, fiecare este prezentat în detaliu, reuşind să stârnească interesul cititorului de a-şi croi drum pe aceste meleaguri.
Este un ghid, este un album, o invitaţie sau pur şi simplu o descriere a unei călătorii prin Bucovina, această carte scrisă de Marian Malciu? Este câte ceva din fiecare, atâta cât să ne cuprindă un dor fără de saţiu, dor care să ne însoţească mereu.
Dar cel mai important lucru din această carte este faptul că autorul prezintă mereu oameni, oameni cu feţe luminoase, oameni de omenie.
Oamenii sunt bucuria cea mare a acestor meleaguri şi de aceea cartea de faţă este intitulată ”Dor de Bucovina”, căci ţi se face dor de oamenii pe care i-ai întâlnit sau pe care i-a întâlnit în acest periplu bucovinean autorul.
Este în toate şi întru totul în „Dor de Bucovina” o lume pe care o poţi câştiga numai dacă îi treci „pragul” şi îi primeşti bineţea şi binecuvântarea, căci nimic nu există în afara sufletului uman. Că în Bucovina sufletul uman se împleteşte în mod fericit şi armonios cu natura este acel inefabil mister care dă demnitate suverană acestor locuri.
Sigur, autorului nu-i scapă să descrie, cu lux de amănunte, câte ceva despre tehnica cioplitului lemnului, auzită de la meşterul popular Ioan Grămadă, despre tehnica încondeiatului ouălor de la artista Letiţia Orşivschi, despre tehnica olarilor de la Marginea şi despre multe altele de la Vasile Sfarghiu, unul dintre cei mai avizaţi cercetători în destinele oraşului Câmpulung Moldovenesc şi ale împrejurimilor.
Ce are deosebit această carte „Dor de Bucovina” scrisă de Marian Malciu faţă de alte cărţi de călătorie? Un arsenal întreg de informaţii dintr-o bibliografie vastă, bibliografie pe care a studiat-o cu maximă şi exigentă atenţie, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar şi pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărţile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina şi până la lapidarele însemne de la faţa locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poţi pleca decât cu un dor de Bucovina imens, un dor care nu poate fi ostoit decât citind această carte şi apoi călătorind la pas prin acest sanctuar românesc, acest sanctuar numit Bucovina.
Marian Malciu a ştiut să-i asculte cu multă atenţie liniştea şi să-i privească frumuseţile pe care apoi le-a transpus cu multă sensibilitate în această carte.
Drum bun călătorului în această călătorie prin lumea basmelor fără de seamăn, prin acest ţinut de basm pe care Marian malciu îl aduce cu sinceritate şi cu dăruire, însoţit de oameni cu suflet curat şi luminat cum sunt zorii care spală crestele acestor munţi.
Drum bun, cititorule prin lumea acestei cărţi, drum bun cu fiecare cuvânt, cu fiecare propoziţie, cu fiecare frază din această carte prin care poţi pătrunde la curţile dorului pe această poară numită „Dor de Bucovina „, trăită şi scrisă de un prozator de o sensibilitate specială, pre numele lui Marian Malciu!
Drum bun citirorule, prin lumea basmului bucovinean, la fapt de seară sau la răsărit de soare când ne putem regăsi aşa ca la începutul lumii!
Autor,
Emilian MARCU
membru al U.S.R.
Notă:
Autor volum Dor de Bucovina, Marian MALCIU
Editura PIM, Iaşi, 2012
Copertă: Antoanella Emilia MALCIU
Tehnoredactor: Denis Marian MALCIU
Corector: Prof. Nicoleta Maria ROTARIU
Fotografii: Rodica RODEAN
Lansarea volumului Dor de Bucovina va avea loc în ziua de vineri, 27 iulie 2012, ora 15.oo, la Biblioteca orăşenească Avrig.
Prezintă scriitorul Emilian MARCU, membru al U.S.R.
Organizator, Asociaţia Universul Prieteniei, prin implicarea directă a doamnei Rodica Rodean, sufletul fără odihnă al Asociaţiei.
O carte de călătorie, aşa cum este aceasta, „Dor de Bucovina”, scrisă de prozatorul Marian Malciu, poate fi socotit, pentru cititorul grăbit, doar un gest de curtoazie, un gest care ar arăta gratitudinea autorului faţă de anumite locuri, dacă nu am ţine cont de faptul că această carte este mai mult decât… o carte de impresii dintr-o călătorie în „Ţara fagilor”, aşa cum mai este cunoscută, mai ales de către localnici, oaza aceasta de Românie.
Bucovina este, aşa cum spune şi Mihai Eminescu, „Raiul Moldovei”.
„Bucovina este pământ sfânt a cărui apărare ne-a costat râuri de sânge, veacuri de muncă, toată inteligenţa noastră trecută, toate mişcările cele mai sfinte ale inimii noastre”.
Dacă despre Iaşi Nicolae Iorga spunea că este un imens muzeu în aer liber şi că nu ar trebui să existe român care să nu fi văzut măcar odată acest oraş, tot aşa am putea spune că nu ar trebui să fie român care să nu viziteze Bucovina, cu toate frumuseţile ei naturale , dar şi cele create de geniul omului, cel care a ştiu să pună suflet în piatra şi în lemnul de prin munţii ce străjuie, imperial, această fascinantă parte de lume. Şi, după ce i-ai văzut bogăţiile spirituale şi naturale, după ce ai călcat cu talpa iarba verde de acasă şi te-ai spălat pe ochi cu rouă şi cu lumina de răsărit de soare, poţi spune că ai fost botezat a doua oară şi, un dor năprasnic de aceste locuri te cuprinde aproape fără să-ţi dai seama, făcându-te să nu uiţi niciodată lumina stelară care te va ocoroti pe unde vei merge.
Cartea „Dor de Bucovina” încearcă, dar şi reuşeşte să ne aducă în suflet tărâmul mult visat, tărâmul de legendă, dar şi de amarnică şi lungă suferinţă.
Mai bine de 225 de ani au trecut de când trupul acestui plai a fost sfârtecat de către corbii cotropitori.
Marian Malciu, folosindu-se de relatarea unor evenimente la care a participat, scrie această carte cu bucurie dar şi cu multă tristeţe. Oamenii şi locurile cunoscute, întâmplările la care a participat, îl transpun din lumea de astăzi în lumea de ieri, în lumea umbrelor, pe care cu discreţie o etalează în paginile încărcate de seva istoriei.
Asemenea bunului gospodar din aceste locuri şi Marian Malciu „ticluieşte din cuvinte frumoase” un adevărat covor de frumuseţi, adunând în covorul oltenesc uşor sprinţar, pe care îl poartă cu sine în suflet, molcomitatea culorilor din zona Bucovinei. Aproape nimic din ce este frumos, şi sunt asemenea locuri cu prisosinţă aici, nu lasă să-i scape. Le descrie cu entuziasm, uneori exuberant, alteori potolit, chiar aşa cum este însăşi viaţa din zonă.
Fie că este vorba de muzeul de artă a lemnului, muzeul ouălor încondeiate, de salba de mănăstiri din Bucovina sau de muzeul satului al lui Ioan Grămadă şi popasul la păstrăvăria poetului Tucu Moroşanu, fiecare este prezentat în detaliu, reuşind să stârnească interesul cititorului de a-şi croi drum pe aceste meleaguri.
Este un ghid, este un album, o invitaţie sau pur şi simplu o descriere a unei călătorii prin Bucovina, această carte scrisă de Marian Malciu? Este câte ceva din fiecare, atâta cât să ne cuprindă un dor fără de saţiu, dor care să ne însoţească mereu.
Dar cel mai important lucru din această carte este faptul că autorul prezintă mereu oameni, oameni cu feţe luminoase, oameni de omenie.
Oamenii sunt bucuria cea mare a acestor meleaguri şi de aceea cartea de faţă este intitulată ”Dor de Bucovina”, căci ţi se face dor de oamenii pe care i-ai întâlnit sau pe care i-a întâlnit în acest periplu bucovinean autorul.
Este în toate şi întru totul în „Dor de Bucovina” o lume pe care o poţi câştiga numai dacă îi treci „pragul” şi îi primeşti bineţea şi binecuvântarea, căci nimic nu există în afara sufletului uman. Că în Bucovina sufletul uman se împleteşte în mod fericit şi armonios cu natura este acel inefabil mister care dă demnitate suverană acestor locuri.
Sigur, autorului nu-i scapă să descrie, cu lux de amănunte, câte ceva despre tehnica cioplitului lemnului, auzită de la meşterul popular Ioan Grămadă, despre tehnica încondeiatului ouălor de la artista Letiţia Orşivschi, despre tehnica olarilor de la Marginea şi despre multe altele de la Vasile Sfarghiu, unul dintre cei mai avizaţi cercetători în destinele oraşului Câmpulung Moldovenesc şi ale împrejurimilor.
Ce are deosebit această carte „Dor de Bucovina” scrisă de Marian Malciu faţă de alte cărţi de călătorie? Un arsenal întreg de informaţii dintr-o bibliografie vastă, bibliografie pe care a studiat-o cu maximă şi exigentă atenţie, o bibliografie care are darul de a incita spre lectură pe cititor dar şi pe eventualul călător pe aceste meleaguri legendare. De la cronicarii moldoveni la Ioan Nistor, de la Cărţile călugărilor de la mănăstirile din Bucovina şi până la lapidarele însemne de la faţa locului sau ghidurile turistice constituie materiale demne de studiat pentru a putea pătrunde cu adevărat în spiritul locului de acolo de unde nu poţi pleca decât cu un dor de Bucovina imens, un dor care nu poate fi ostoit decât citind această carte şi apoi călătorind la pas prin acest sanctuar românesc, acest sanctuar numit Bucovina.
Marian Malciu a ştiut să-i asculte cu multă atenţie liniştea şi să-i privească frumuseţile pe care apoi le-a transpus cu multă sensibilitate în această carte.
Drum bun călătorului în această călătorie prin lumea basmelor fără de seamăn, prin acest ţinut de basm pe care Marian malciu îl aduce cu sinceritate şi cu dăruire, însoţit de oameni cu suflet curat şi luminat cum sunt zorii care spală crestele acestor munţi.
Drum bun, cititorule prin lumea acestei cărţi, drum bun cu fiecare cuvânt, cu fiecare propoziţie, cu fiecare frază din această carte prin care poţi pătrunde la curţile dorului pe această poară numită „Dor de Bucovina „, trăită şi scrisă de un prozator de o sensibilitate specială, pre numele lui Marian Malciu!
Drum bun citirorule, prin lumea basmului bucovinean, la fapt de seară sau la răsărit de soare când ne putem regăsi aşa ca la începutul lumii!
Autor,
Emilian MARCU
membru al U.S.R.
Notă:
Autor volum Dor de Bucovina, Marian MALCIU
Editura PIM, Iaşi, 2012
Copertă: Antoanella Emilia MALCIU
Tehnoredactor: Denis Marian MALCIU
Corector: Prof. Nicoleta Maria ROTARIU
Fotografii: Rodica RODEAN
Lansarea volumului Dor de Bucovina va avea loc în ziua de vineri, 27 iulie 2012, ora 15.oo, la Biblioteca orăşenească Avrig.
Prezintă scriitorul Emilian MARCU, membru al U.S.R.
Organizator, Asociaţia Universul Prieteniei, prin implicarea directă a doamnei Rodica Rodean, sufletul fără odihnă al Asociaţiei.
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Felicitări pentru noul roman! Mă bucură mult, mai ales pentru că e vorba despre tabăra de anul trecut, din câte am înţeles. Să ne vedem cu bine la Avrig! Doamne ajută!
Ovidiu Raul Vasiliu- Mesaje : 956
Data de inscriere : 06/04/2011
Varsta : 49
Localizare : Iasi
Re: Marian Malciu
Mulţumesc mult, Raul!
Sper că-l vei citi la Avrig şi, poate, vei avea ceva de spus la evenimentul lansării de carte.
Toate cele bune, cu bucuria împlinirilor visate!
Doamne ajută!
Sper că-l vei citi la Avrig şi, poate, vei avea ceva de spus la evenimentul lansării de carte.
Toate cele bune, cu bucuria împlinirilor visate!
Doamne ajută!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Noutăţi în "REAGATUL CUVÂNTULUI" nr.9/ iulie 2012
Dragi prieteni, a sosit momentul să vă aduc vestea cea bună: REGATUL CUVÂNTULUI – revistă de cultură universală, publicaţie lunară editată sub egida Ligii Scriitorilor Români, fondată de poetul N. N. Negulescu, membru al L.S.R. – este la dispoziţia dumneavoastră cu numărul 9 / iulie 2012, începând de astăzi.
Începând cu acest număr, dată fiind recunoaşterea valorii revistei în plan cultural, graţie calităţii şi diversităţii materialelor prezentate sub semnătura unor oameni de litere recunoscuţi în ţară şi în străinătate, veţi constata că parteneriatul nostru s-a extins. Iată cum arată lista partenerilor noştri culturali:
• M.T.T.L.C., Universitatea Bucureşti;
• Editura HERALD;
• Revista CLIPA, S.U.A.;
• Ziarul „Mioriţa” din S.U.A.;
• Centrul Cultural Virtual de Informare;
• Fundaţia Focul Sacru, Timişoara;
• Revista electronică Totpal’s DAILY NEWS;
• Institutul Cultural Român din Lisabona;
• Institutul Cultural Român din Bruxelles;
• „Noua privincia corvina”, revistă de ariergardă culturală sub egida morală a USR.
• Revista "Singur"
Pe de altă parte, am plăcerea şi onoarea să avă aduc la cunoştinţă o nouă şi preţioasă colaborare, cu referire la prezenţa în paginile revistei noastre a domnului academician Eugen EVU, membru al USR din 1979, devenit membru de onoare al revistei "Regatul Cuvântului", despre care vă puteţi informa în amănunt la pagina 43. Domnia sa ni s-a alăturat în perioada imediat următoare a intrării noastre în colaborare cu Ştefan Doru Dăncuş – poet, prozator, eseist – deţinător a peste 40 de premii la diverse concursuri literare din ţară, fondator al revistei de cultură SINGUR, cu difuzare naţională.
De alcătuirea şi pregătirea revistei pentru publicare s-a ocupat acelaşi Colectiv de redacţie, care vă spune, cu sinceră bucurie, „Bine v-am regăsit, prieteni!”.
Director/redactor-şef:
- N.N.Negulescu, membru al L.S.R.
Redactori şefi-adjuncţi:
- Lector universitar dr. Daniela Sitar Tăut, membră a U.S.R.
- Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, membru al U.S.R.
Secretar general de redacţie:
- Cezarina Adamescu, membră a U.S.R.
Secretar directorat:
- Marian Malciu, membru al L.S.R.
Critic de artă:
- Prof. dr. Magda Buce-Răduţ
Redactor principal tehnoredactare:
- Ing. Liliana Elena Slăvoiu
Ca de obicei, „Sumarul” revistei vă stă la dispoziţie. Vă puteţi începe lectura în ordinea paginilor ori în ordinea autorilor preferaţi. Puteţi alege, mai întâi, poezia ori proza. Nu intenţionez să vă ispitesc cu genuri literare şi nici cu nume de autori. În schimb, vă înfăţişez, cu voia dumneavoastră, opinia unui colaborator de vază al revistei, pentru a vă convinge că şi acest număr merită a fi citit în întregime:
„Stimate şi dragă domnule NICOLAE N. NEGULESCU,
Vă mulţumesc mult, pentru trimiterea revistei domniei voastre, REGATUL CUVANTULUI, Iulie 2012 (care este, de fapt, prin diversitatea şi amploarea temelor şi a fulminantelor explozii ideatice, un adevărat imperiu al cuvântului sacru/ etern demiurgic!
... Fireşte, sunt profund recunoscător pentru publicarea recenziei la fascinantele domniei voastre - trei cărţi de poeme ideatice -, precum şi a poziţionării mele faţă de opera domnului Constantin FROSIN!
Doamne ajută!
Cu, mereu, aceeaşi preţuire şi caldă prietenie,
Adrian Botez”
De asemenea, în aceeaşi idee, am primit la adresa redacţiei, chiar în timp ce scriam acest anunţ publicitar, opinia domnului Ştefan Doru Dăncuş, cu privire la calitatea acestui număr al revistei prezentate:„Excelent şi acest număr, domnule Negulescu! Succes şi sănătate!”
Acestea fiind zise, reamintim actualilor şi viitorilor colaboratori:
• Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor publicate revine autorilor.
• Creaţiile literare se transmit direct la sediul Redacţiei, pe adresa: regatul_cuvantului@yahoo.com
• Toate materialele se păstrează la sediul redacţiei. Nu se returnează materialele necorespunzătoare.
• Toate materialele se vor prezenta în document WORD / Times New Roman / 12, maxim 3-4 pagini de format A4, cu diacritice şi corectate.
Vă mulţumim pentru înţelegere!
Colectivul de redacţie va doreşte călătorie plăcută prin Regatul Cuvântului
Director/redactor-şef: N.N.Negulescu
http://liga-scriitorilor-romani.com/
http://regatul-cuvantului.toposystem.ro/.
Secretar directorat,
Marian Malciu
Începând cu acest număr, dată fiind recunoaşterea valorii revistei în plan cultural, graţie calităţii şi diversităţii materialelor prezentate sub semnătura unor oameni de litere recunoscuţi în ţară şi în străinătate, veţi constata că parteneriatul nostru s-a extins. Iată cum arată lista partenerilor noştri culturali:
• M.T.T.L.C., Universitatea Bucureşti;
• Editura HERALD;
• Revista CLIPA, S.U.A.;
• Ziarul „Mioriţa” din S.U.A.;
• Centrul Cultural Virtual de Informare;
• Fundaţia Focul Sacru, Timişoara;
• Revista electronică Totpal’s DAILY NEWS;
• Institutul Cultural Român din Lisabona;
• Institutul Cultural Român din Bruxelles;
• „Noua privincia corvina”, revistă de ariergardă culturală sub egida morală a USR.
• Revista "Singur"
Pe de altă parte, am plăcerea şi onoarea să avă aduc la cunoştinţă o nouă şi preţioasă colaborare, cu referire la prezenţa în paginile revistei noastre a domnului academician Eugen EVU, membru al USR din 1979, devenit membru de onoare al revistei "Regatul Cuvântului", despre care vă puteţi informa în amănunt la pagina 43. Domnia sa ni s-a alăturat în perioada imediat următoare a intrării noastre în colaborare cu Ştefan Doru Dăncuş – poet, prozator, eseist – deţinător a peste 40 de premii la diverse concursuri literare din ţară, fondator al revistei de cultură SINGUR, cu difuzare naţională.
De alcătuirea şi pregătirea revistei pentru publicare s-a ocupat acelaşi Colectiv de redacţie, care vă spune, cu sinceră bucurie, „Bine v-am regăsit, prieteni!”.
Director/redactor-şef:
- N.N.Negulescu, membru al L.S.R.
Redactori şefi-adjuncţi:
- Lector universitar dr. Daniela Sitar Tăut, membră a U.S.R.
- Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, membru al U.S.R.
Secretar general de redacţie:
- Cezarina Adamescu, membră a U.S.R.
Secretar directorat:
- Marian Malciu, membru al L.S.R.
Critic de artă:
- Prof. dr. Magda Buce-Răduţ
Redactor principal tehnoredactare:
- Ing. Liliana Elena Slăvoiu
Ca de obicei, „Sumarul” revistei vă stă la dispoziţie. Vă puteţi începe lectura în ordinea paginilor ori în ordinea autorilor preferaţi. Puteţi alege, mai întâi, poezia ori proza. Nu intenţionez să vă ispitesc cu genuri literare şi nici cu nume de autori. În schimb, vă înfăţişez, cu voia dumneavoastră, opinia unui colaborator de vază al revistei, pentru a vă convinge că şi acest număr merită a fi citit în întregime:
„Stimate şi dragă domnule NICOLAE N. NEGULESCU,
Vă mulţumesc mult, pentru trimiterea revistei domniei voastre, REGATUL CUVANTULUI, Iulie 2012 (care este, de fapt, prin diversitatea şi amploarea temelor şi a fulminantelor explozii ideatice, un adevărat imperiu al cuvântului sacru/ etern demiurgic!
... Fireşte, sunt profund recunoscător pentru publicarea recenziei la fascinantele domniei voastre - trei cărţi de poeme ideatice -, precum şi a poziţionării mele faţă de opera domnului Constantin FROSIN!
Doamne ajută!
Cu, mereu, aceeaşi preţuire şi caldă prietenie,
Adrian Botez”
De asemenea, în aceeaşi idee, am primit la adresa redacţiei, chiar în timp ce scriam acest anunţ publicitar, opinia domnului Ştefan Doru Dăncuş, cu privire la calitatea acestui număr al revistei prezentate:„Excelent şi acest număr, domnule Negulescu! Succes şi sănătate!”
Acestea fiind zise, reamintim actualilor şi viitorilor colaboratori:
• Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor publicate revine autorilor.
• Creaţiile literare se transmit direct la sediul Redacţiei, pe adresa: regatul_cuvantului@yahoo.com
• Toate materialele se păstrează la sediul redacţiei. Nu se returnează materialele necorespunzătoare.
• Toate materialele se vor prezenta în document WORD / Times New Roman / 12, maxim 3-4 pagini de format A4, cu diacritice şi corectate.
Vă mulţumim pentru înţelegere!
Colectivul de redacţie va doreşte călătorie plăcută prin Regatul Cuvântului
Director/redactor-şef: N.N.Negulescu
http://liga-scriitorilor-romani.com/
http://regatul-cuvantului.toposystem.ro/.
Secretar directorat,
Marian Malciu
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
"DOR DE BUCOVINA"- MARIAN MALCIU
(Impresii)
Îmi plac impresiile de călătorie. Nimic nu poate fi mai frumos decât să citesti, lăsându-ţi gândul să colinde în tihnă spre locurile și frumusețile pe care tu încă nu ai avut bucuria să le vezi. Cu atât mai mult, cu cât autorul scrierilor o face într-un mod cât se poate de limpede, de simplu și cu o acuratețe a descrierilor rar întâlnită. În exprimarea dorului de Bucovina, desăvârșit în minunata tabară literară de pe aceste meleaguri, dl. Marian Malciu prezintă atât frumusețea naturală a ținutului, istoricul acestuia, cât și picanteriile născute din intâlnirea cu iluștrii poeți, prozatori și locali câmpulungeni, invitati ai Universului Prieteniei, prezenți la această manifestare culturală.
Am avut onoarea și plăcerea de a citi această carte. Este ca un dor de călătorie, ca un dor de prietenie. Am călătorit și am „văzut” parada costumului popular specific acestor locuri. Am simțit liniștea locașurilo
r sfinte, primită ca o revărsare a spiritualitații, prin descrierea facută Mănastirilor Sucevița, Voroneț, Putna și Moldovița. Credința , după cum spune autorul ”este un sentiment, o trăire sufletească permanentă, dezvoltată la un anumit nivel, raportată la capacitatea de a crede în divinitate, în existenta ei, în capabilitatea de a face universul și omul cu toate calitațile și limitele de manifestare ale lor, deși aceasta nu este cunoscută in mod direct, nu este vazută”. Mult adevăr în aceste cuvinte pline de înțelepciune… Am aflat lucruri interesante privind împestrițarea ouălor, căt și despre meștesugul prelucrării lemnului. Muzeul de etnografie „Ioan Gramadă” a culminat printr-o prezentare amănunțită a acestei zestre culturale românești. M-am desparțit cu greu de lecturarea cărții, de revenirea la anumite pagini pe care doream să le păstrez profund în amintire, unde am găsit acel dor de oameni, acel dor de istorie, ca o flacără nestinsă a sesibilităţii și a cuvântului dus până aproape de cer, acolo unde începe și se termină acest ținut de neuitat al Bucovinei. Felicitări dle. Malciu și Dumnezeu să vă inspire pe mai departe!
Cu stimă, Vera Craciun
(Impresii)
Îmi plac impresiile de călătorie. Nimic nu poate fi mai frumos decât să citesti, lăsându-ţi gândul să colinde în tihnă spre locurile și frumusețile pe care tu încă nu ai avut bucuria să le vezi. Cu atât mai mult, cu cât autorul scrierilor o face într-un mod cât se poate de limpede, de simplu și cu o acuratețe a descrierilor rar întâlnită. În exprimarea dorului de Bucovina, desăvârșit în minunata tabară literară de pe aceste meleaguri, dl. Marian Malciu prezintă atât frumusețea naturală a ținutului, istoricul acestuia, cât și picanteriile născute din intâlnirea cu iluștrii poeți, prozatori și locali câmpulungeni, invitati ai Universului Prieteniei, prezenți la această manifestare culturală.
Am avut onoarea și plăcerea de a citi această carte. Este ca un dor de călătorie, ca un dor de prietenie. Am călătorit și am „văzut” parada costumului popular specific acestor locuri. Am simțit liniștea locașurilo
r sfinte, primită ca o revărsare a spiritualitații, prin descrierea facută Mănastirilor Sucevița, Voroneț, Putna și Moldovița. Credința , după cum spune autorul ”este un sentiment, o trăire sufletească permanentă, dezvoltată la un anumit nivel, raportată la capacitatea de a crede în divinitate, în existenta ei, în capabilitatea de a face universul și omul cu toate calitațile și limitele de manifestare ale lor, deși aceasta nu este cunoscută in mod direct, nu este vazută”. Mult adevăr în aceste cuvinte pline de înțelepciune… Am aflat lucruri interesante privind împestrițarea ouălor, căt și despre meștesugul prelucrării lemnului. Muzeul de etnografie „Ioan Gramadă” a culminat printr-o prezentare amănunțită a acestei zestre culturale românești. M-am desparțit cu greu de lecturarea cărții, de revenirea la anumite pagini pe care doream să le păstrez profund în amintire, unde am găsit acel dor de oameni, acel dor de istorie, ca o flacără nestinsă a sesibilităţii și a cuvântului dus până aproape de cer, acolo unde începe și se termină acest ținut de neuitat al Bucovinei. Felicitări dle. Malciu și Dumnezeu să vă inspire pe mai departe!
Cu stimă, Vera Craciun
Citiţi Revista "Regatul Cuvântului" nr. 10 din august 2012!
Bine v-am regăsit, dragi prieteni!
Sper că vacanţele din această vară v-au relaxat deplin şi v-au reîncărcat bateriile.
Noi nu am avut posibilitatea de a ne bucura de o vacanţă întreagă şi liniştită. În afara unor probleme comune cu ale voastre, am avut grija de a lucra pentru a vă oferi, acum, în urma concediilor de vară, plăcerea de a citi câte ceva din autorii preferaţi. Se pare că ei nu au vacanţă niciodată…
Drept urmare, Revista REGATUL CUVÂNTULUI nr. 10 din august 2012 este la dispoziţia tuturor cititorilor.
Vă reamintesc, de alcătuirea şi pregătirea revistei pentru publicare s-a ocupat acelaşi Colectiv de redacţie, în următoarea componenţă:
Director/redactor-şef:
- N. N. Negulescu, membru al L.S.R.
Redactori şefi-adjuncţi:
- Lector universitar dr. Daniela Sitar Tăut, membră a U.S.R.
- Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, membru al U.S.R.
Secretar general de redacţie:
- Cezarina Adamescu, membră a U.S.R.
Secretar directorat:
- Marian Malciu, membru al L.S.R.
Critic de artă:
- Prof. dr. Magda Buce-Răduţ
Redactor principal tehnoredactare:
- Ing. Liliana Elena Slăvoiu
Numărul prezentat aici se deschide cu un eseu filosofic creat de fondatorul şi directorul acestei Reviste de cultură universală, poetul N. N. Negulescu, care îşi exprimă scuzele pentru unele „infracţiuni” lingvistice comise în text graţie grabei machetatoarei în a finaliza la timp paginile puse la dispoziţia voastră. Pe de altă parte, spre final, veţi descoperi câteva fotografii care înfăţişează momente din timpul lansării volumului DOR DE BUCOVINA, autor subsemnatul. (https://www.dailymotion.com/video/xsjbd3_lansar...). (Dacă nu ne lăudăm noi… cine s-o facă?!). Presupun că-l veţi descoperi în imaginile furnizate pe domnul Emilian Marcu – autorul postfeţei la această carte -, alături de doamna conferenţiar doctor la universitatea „Alma Mater” din Sibiu, Anca-Doina Sîrghie şi de poetul Horia Zilieru, prezentatori ai altor cărţi lansate la Avrig în 27 iulie 2012.
Mă simt dator să vă reamintesc lista partenerilor noştri culturali şi fac acest lucru cu tot respectul cuvenit:
• M.T.T.L.C., Universitatea Bucureşti;
• Editura HERALD;
• Revista CLIPA, S.U.A.;
• Ziarul „Mioriţa” din S.U.A.;
• Centrul Cultural Virtual de Informare;
• Fundaţia Focul Sacru, Timişoara;
• Revista electronică Totpal’s DAILY NEWS;
• Institutul Cultural Român din Lisabona;
• Institutul Cultural Român din Bruxelles;
• „Noua provincia corvina”, revistă de ariergardă culturală sub egida morală a USR;
• Revista "Singur”.
„Sumarul” revistei vă stă la dispoziţie. Vă puteţi începe lectura în ordinea paginilor ori în ordinea autorilor preferaţi. Puteţi alege, mai întâi, poezia ori proza.
Veţi avea surpriza să o descoperiţi pe doamna Mioara Bahna cu a sa cronică literară „Prin Iadul de lux al lui Emilian Marcu”, să faceţi cunoştinţă cu ”Epicriza” lui Octavian Mihalcea, să lecturaţi „Iubirea, momentul care repară trecutul şi cucereşte viitorul” şi să meditaţi asupra esenţei acestui material semnat de Ieromonahul Hrisostom Filipescu sau să cunoaşteţi „Etapele de asimilare ale aromanilor/ vlahilor din Albania”, prezentate de Valentin Mustaka, dar şi să vedeţi „Lacrimile Luminiţei Amarie” aşa cum le desluşeşte Octavian Curpaş ori să vă reîntâlniţi cu Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Ion Pachia Tatomirescu, George Roca, Any Drăgoianu, Slavomir Almăjan şi cu alţi autori preferaţi.
Este suficient, dar necesar, să accesaţi adresa:
http://liga-scriitorilor-romani.com/
http://regatul-cuvantului.toposystem.ro/.
Pentru actualii şi viitorii colaboratori revenim cu următoarele precizări:
- Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor publicate revine autorilor.
- Creaţiile literare se transmit DIRECT la sediul Redacţiei, pe adresa: regatul_cuvantului@yahoo.com
- Toate materialele se păstrează la sediul Redacţiei. Nu se returnează materialele necorespunzătoare.
- Toate materialele se vor prezenta în document WORD / Times New Roman / 12, MAXIM 3-4 pagini de format A4, cu diacritice şi corectate.
Colectivul de redacţie vă doreşte să aveţi o călătorie plăcută prin „Regatul Cuvântului”!
Secretar directorat,
Marian Malciu,
Sper că vacanţele din această vară v-au relaxat deplin şi v-au reîncărcat bateriile.
Noi nu am avut posibilitatea de a ne bucura de o vacanţă întreagă şi liniştită. În afara unor probleme comune cu ale voastre, am avut grija de a lucra pentru a vă oferi, acum, în urma concediilor de vară, plăcerea de a citi câte ceva din autorii preferaţi. Se pare că ei nu au vacanţă niciodată…
Drept urmare, Revista REGATUL CUVÂNTULUI nr. 10 din august 2012 este la dispoziţia tuturor cititorilor.
Vă reamintesc, de alcătuirea şi pregătirea revistei pentru publicare s-a ocupat acelaşi Colectiv de redacţie, în următoarea componenţă:
Director/redactor-şef:
- N. N. Negulescu, membru al L.S.R.
Redactori şefi-adjuncţi:
- Lector universitar dr. Daniela Sitar Tăut, membră a U.S.R.
- Prof. dr. Ion Pachia Tatomirescu, membru al U.S.R.
Secretar general de redacţie:
- Cezarina Adamescu, membră a U.S.R.
Secretar directorat:
- Marian Malciu, membru al L.S.R.
Critic de artă:
- Prof. dr. Magda Buce-Răduţ
Redactor principal tehnoredactare:
- Ing. Liliana Elena Slăvoiu
Numărul prezentat aici se deschide cu un eseu filosofic creat de fondatorul şi directorul acestei Reviste de cultură universală, poetul N. N. Negulescu, care îşi exprimă scuzele pentru unele „infracţiuni” lingvistice comise în text graţie grabei machetatoarei în a finaliza la timp paginile puse la dispoziţia voastră. Pe de altă parte, spre final, veţi descoperi câteva fotografii care înfăţişează momente din timpul lansării volumului DOR DE BUCOVINA, autor subsemnatul. (https://www.dailymotion.com/video/xsjbd3_lansar...). (Dacă nu ne lăudăm noi… cine s-o facă?!). Presupun că-l veţi descoperi în imaginile furnizate pe domnul Emilian Marcu – autorul postfeţei la această carte -, alături de doamna conferenţiar doctor la universitatea „Alma Mater” din Sibiu, Anca-Doina Sîrghie şi de poetul Horia Zilieru, prezentatori ai altor cărţi lansate la Avrig în 27 iulie 2012.
Mă simt dator să vă reamintesc lista partenerilor noştri culturali şi fac acest lucru cu tot respectul cuvenit:
• M.T.T.L.C., Universitatea Bucureşti;
• Editura HERALD;
• Revista CLIPA, S.U.A.;
• Ziarul „Mioriţa” din S.U.A.;
• Centrul Cultural Virtual de Informare;
• Fundaţia Focul Sacru, Timişoara;
• Revista electronică Totpal’s DAILY NEWS;
• Institutul Cultural Român din Lisabona;
• Institutul Cultural Român din Bruxelles;
• „Noua provincia corvina”, revistă de ariergardă culturală sub egida morală a USR;
• Revista "Singur”.
„Sumarul” revistei vă stă la dispoziţie. Vă puteţi începe lectura în ordinea paginilor ori în ordinea autorilor preferaţi. Puteţi alege, mai întâi, poezia ori proza.
Veţi avea surpriza să o descoperiţi pe doamna Mioara Bahna cu a sa cronică literară „Prin Iadul de lux al lui Emilian Marcu”, să faceţi cunoştinţă cu ”Epicriza” lui Octavian Mihalcea, să lecturaţi „Iubirea, momentul care repară trecutul şi cucereşte viitorul” şi să meditaţi asupra esenţei acestui material semnat de Ieromonahul Hrisostom Filipescu sau să cunoaşteţi „Etapele de asimilare ale aromanilor/ vlahilor din Albania”, prezentate de Valentin Mustaka, dar şi să vedeţi „Lacrimile Luminiţei Amarie” aşa cum le desluşeşte Octavian Curpaş ori să vă reîntâlniţi cu Cezarina Adamescu, Adrian Botez, Ion Pachia Tatomirescu, George Roca, Any Drăgoianu, Slavomir Almăjan şi cu alţi autori preferaţi.
Este suficient, dar necesar, să accesaţi adresa:
http://liga-scriitorilor-romani.com/
http://regatul-cuvantului.toposystem.ro/.
Pentru actualii şi viitorii colaboratori revenim cu următoarele precizări:
- Responsabilitatea asupra conţinutului materialelor publicate revine autorilor.
- Creaţiile literare se transmit DIRECT la sediul Redacţiei, pe adresa: regatul_cuvantului@yahoo.com
- Toate materialele se păstrează la sediul Redacţiei. Nu se returnează materialele necorespunzătoare.
- Toate materialele se vor prezenta în document WORD / Times New Roman / 12, MAXIM 3-4 pagini de format A4, cu diacritice şi corectate.
Colectivul de redacţie vă doreşte să aveţi o călătorie plăcută prin „Regatul Cuvântului”!
Secretar directorat,
Marian Malciu,
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Frumos Regat cuvantul are
Unde frumosul are alinare
Dar frica imi e ca sunt nepregatit
In ast regat de pot sa fiu iubit
Asa ca las pe cei cu indemanare
raspuins sa dea la ata intrebare
Unde frumosul are alinare
Dar frica imi e ca sunt nepregatit
In ast regat de pot sa fiu iubit
Asa ca las pe cei cu indemanare
raspuins sa dea la ata intrebare
PETRESCU DAN- Mesaje : 583
Data de inscriere : 10/04/2011
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Re: Marian Malciu
Mulţumesc pentru atenţia acordată Revistei şi autorului materialului publicitar, prietene Dan!
Nu am pus întrebări, dar am dat câteva relaţii doar...
În acest "Regat" oricine este apreciat potrivit valorii reale a scrierilor sale. Altă condiţie nu se discută...
Toate cele bune!
Nu am pus întrebări, dar am dat câteva relaţii doar...
În acest "Regat" oricine este apreciat potrivit valorii reale a scrierilor sale. Altă condiţie nu se discută...
Toate cele bune!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Rondelul toamnei
În nou bogat veşmânt multicolor
Îmbraci natura ca de sărbătoare
Urcând în dulce vals şopotitor
Din largul şes spre culmi ameţitoare.
Tu frunzei dai aspect seducător
Prin noi nuanţe zilnic schimbătoare.
În nou bogat veşmânt multicolor
Îmbraci natura ca de sărbătoare.
Timid, în vântu-ţi cald izvorâtor,
Se pleacă frunză şi se pierde floare
Sfârşindu-şi viaţa-n ciclu-nnoitor
Lăsând pământului învelitoare…
Într-un bogat veşmânt multicolor.
Îmbraci natura ca de sărbătoare
Urcând în dulce vals şopotitor
Din largul şes spre culmi ameţitoare.
Tu frunzei dai aspect seducător
Prin noi nuanţe zilnic schimbătoare.
În nou bogat veşmânt multicolor
Îmbraci natura ca de sărbătoare.
Timid, în vântu-ţi cald izvorâtor,
Se pleacă frunză şi se pierde floare
Sfârşindu-şi viaţa-n ciclu-nnoitor
Lăsând pământului învelitoare…
Într-un bogat veşmânt multicolor.
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Triolet
Noutăţi în… triolet
Noutăţi în vers şi-n rimă
Vă aduc în toamna asta,
Care naşte, cu-a sa climă,
Noutăţi în vers şi rimă…
Prin creaţie sublimă,
Ce-mi înviorează tasta,
Noutăţi în vers şi-n rimă
Vă aduc în toamna asta.
Triolet explicativ
E rondel mai simplu-n formă
Chiar de-i suplă, săltăreaţă,
Cu o rimă uniformă,
E rondel mai simplu-n formă…
Sunt catrene în reformă,
Într-o lege şugubeaţă,
E rondel mai simplu-n formă
Chiar de-i suplă, săltăreaţă,
Triolet de secetă
De trei zile stă să plouă…
N-a căzut o picătură!
Dimineaţa nu-i nici rouă;
De trei zile stă să plouă…
Poate, peste-o zi sau două
Să ne ude-n bătătură,
De trei zile stă să plouă…
N-a căzut o picătură!
Noutăţi în vers şi-n rimă
Vă aduc în toamna asta,
Care naşte, cu-a sa climă,
Noutăţi în vers şi rimă…
Prin creaţie sublimă,
Ce-mi înviorează tasta,
Noutăţi în vers şi-n rimă
Vă aduc în toamna asta.
Triolet explicativ
E rondel mai simplu-n formă
Chiar de-i suplă, săltăreaţă,
Cu o rimă uniformă,
E rondel mai simplu-n formă…
Sunt catrene în reformă,
Într-o lege şugubeaţă,
E rondel mai simplu-n formă
Chiar de-i suplă, săltăreaţă,
Triolet de secetă
De trei zile stă să plouă…
N-a căzut o picătură!
Dimineaţa nu-i nici rouă;
De trei zile stă să plouă…
Poate, peste-o zi sau două
Să ne ude-n bătătură,
De trei zile stă să plouă…
N-a căzut o picătură!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Trioletu-i saltaret
pentru omul iubaret
Ce satul de-alergatura
sta acum sa-i ploua-n gura
pentru omul iubaret
Ce satul de-alergatura
sta acum sa-i ploua-n gura
PETRESCU DAN- Mesaje : 583
Data de inscriere : 10/04/2011
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Re: Marian Malciu
Mie-mi plouă, doar cu rime,
ritmuri noi în melodie,
dar te-ntreb, fără cruzime,
cu ce-ţi plouă-n gură ţie?!
ritmuri noi în melodie,
dar te-ntreb, fără cruzime,
cu ce-ţi plouă-n gură ţie?!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Cum inchis era bufetul
M-am intors in batatura
Fara pic de udatura
Si am citit trioletul
Ca semn ca l-am citit
Doua rime am gandit
Poate nu prea inspirate
Dar cu suflet sunt udate
M-am intors in batatura
Fara pic de udatura
Si am citit trioletul
Ca semn ca l-am citit
Doua rime am gandit
Poate nu prea inspirate
Dar cu suflet sunt udate
PETRESCU DAN- Mesaje : 583
Data de inscriere : 10/04/2011
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Re: Marian Malciu
Sunt udate destul de bine şi ceva parfum de poezie a fost adus de adierea vântului autumnal până la Slatina...
Mulţumesc, prietene!
Mulţumesc, prietene!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Ce SUNTEM, între ieri şi azi
Suntem născuţi pe-acest pământ
Rămas a noastră moştenire
De la strămoşi, cu legământ,
Să-l apărăm cu îndârjire.
Suntem cu toţii fii de daci,
Recunoscuţi peste hotare.
Cinstită ramură de traci,
Cu viaţă-n pace şi onoare.
Suntem urmaşi de domnitori
Şi voievozi cu drag de glie,
Viteji şi aprigi luptători
În orice sfântă bătălie.
Suntem supuşi lui Dumnezeu
Prin vrerea noastră creştinească.
Nu-mbrăţişăm idol sau zeu
Căci n-avem viaţă păgânească.
Suntem adesea visători,
Crescuţi să cultivăm iubirea,
Să dăruim buchet de flori
Celei ce-aduce fericirea.
……………………………………..
Suntem supuşi, destul de des,
Ispitei, eternului păcat.
Cu uşurinţă ne-am ales
„Modele”, dar rău ne-am înşelat.
Suntem naivi şi importăm,
Din rele, răul cel mai mare,
Libertinismul îl curtăm,
Minciunilor dăm ascultare.
Suntem supuşi ai faptelor
Ce-aduc o falsă-mbogăţire
Şi-ascultători ai şoaptelor
Ce nasc doar vrajbă şi-uneltire.
Suntem atent manipulaţi
De cei aleşi să ne conducă,
De cei aiurea adulaţi,
De legea lor voit caducă.
Suntem robiţi de-ai noştri fraţi
Ce-au pus pe ţară stăpânire,
Lăsându-ne să fim furaţi
Şi să trăim în umilire.
Suntem cu voie depărtaţi
De chiar credinţa strămoşească,
Dar plângem că suntem uitaţi
De mila cea dumnezeiască…
Rămas a noastră moştenire
De la strămoşi, cu legământ,
Să-l apărăm cu îndârjire.
Suntem cu toţii fii de daci,
Recunoscuţi peste hotare.
Cinstită ramură de traci,
Cu viaţă-n pace şi onoare.
Suntem urmaşi de domnitori
Şi voievozi cu drag de glie,
Viteji şi aprigi luptători
În orice sfântă bătălie.
Suntem supuşi lui Dumnezeu
Prin vrerea noastră creştinească.
Nu-mbrăţişăm idol sau zeu
Căci n-avem viaţă păgânească.
Suntem adesea visători,
Crescuţi să cultivăm iubirea,
Să dăruim buchet de flori
Celei ce-aduce fericirea.
……………………………………..
Suntem supuşi, destul de des,
Ispitei, eternului păcat.
Cu uşurinţă ne-am ales
„Modele”, dar rău ne-am înşelat.
Suntem naivi şi importăm,
Din rele, răul cel mai mare,
Libertinismul îl curtăm,
Minciunilor dăm ascultare.
Suntem supuşi ai faptelor
Ce-aduc o falsă-mbogăţire
Şi-ascultători ai şoaptelor
Ce nasc doar vrajbă şi-uneltire.
Suntem atent manipulaţi
De cei aleşi să ne conducă,
De cei aiurea adulaţi,
De legea lor voit caducă.
Suntem robiţi de-ai noştri fraţi
Ce-au pus pe ţară stăpânire,
Lăsându-ne să fim furaţi
Şi să trăim în umilire.
Suntem cu voie depărtaţi
De chiar credinţa strămoşească,
Dar plângem că suntem uitaţi
De mila cea dumnezeiască…
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Forţa destinului
Forţa destinului
Suntem sortiţi să mergem împreună,
Spuneam adeseori râzând,
Să ne croim o viaţă cât mai bună
Călăuziţi de-acelaşi gând…
Suntem născuţi s-alegem fericirea
Prin gând curat, în trai cinstit,
Că doar aşa obţinem mântuirea,
… Spuneai când m-ai numit iubit…
Suntem aleşi s-avem copii pereche,
Precum dorit-am amândoi,
Cum eu citit-am într-o carte veche,
… Şopteai, privind acele foi…
Suntem făcuţi s-avem o viaţă lungă,
S-avem nepoţi să-i creştem mari,
Să-i protejăm ca rău să nu-i ajungă,
… Ţineai adesea să-mi declari…
Suntem iubiţi de Domnul şi de lume,
Cu dragoste am izbândit,
… Ai precizat când răsfoiai albume
În noaptea ce ne-a despărţit…
Suntem uniţi cu-a Domnului voinţă
Prin cununie, pe pământ,
Dar ai plecat şi sunt în suferinţă,
Cum frunza toamnei este-n vânt…
Suntem plasaţi în sfere diferite
Şi nu putem a ne vorbi.
Eu am rămas în hainele cernite
Fără să pot cuvintele-aţi sorbi…
Suntem ursiţi să ne vedem în vise,
Dar îmi doresc asta-n zadar.
În fiecare noapte sunt ucise
Şi mă trezesc tot solitar…
Suntem sortiţi de preabunul Creator
Să ne trăim viaţa în doi
Şi mă striveşte, iubito, jalnic dor
Că nu mai suntem amândoi…
Suntem sortiţi să mergem împreună,
Spuneam adeseori râzând,
Să ne croim o viaţă cât mai bună
Călăuziţi de-acelaşi gând…
Suntem născuţi s-alegem fericirea
Prin gând curat, în trai cinstit,
Că doar aşa obţinem mântuirea,
… Spuneai când m-ai numit iubit…
Suntem aleşi s-avem copii pereche,
Precum dorit-am amândoi,
Cum eu citit-am într-o carte veche,
… Şopteai, privind acele foi…
Suntem făcuţi s-avem o viaţă lungă,
S-avem nepoţi să-i creştem mari,
Să-i protejăm ca rău să nu-i ajungă,
… Ţineai adesea să-mi declari…
Suntem iubiţi de Domnul şi de lume,
Cu dragoste am izbândit,
… Ai precizat când răsfoiai albume
În noaptea ce ne-a despărţit…
Suntem uniţi cu-a Domnului voinţă
Prin cununie, pe pământ,
Dar ai plecat şi sunt în suferinţă,
Cum frunza toamnei este-n vânt…
Suntem plasaţi în sfere diferite
Şi nu putem a ne vorbi.
Eu am rămas în hainele cernite
Fără să pot cuvintele-aţi sorbi…
Suntem ursiţi să ne vedem în vise,
Dar îmi doresc asta-n zadar.
În fiecare noapte sunt ucise
Şi mă trezesc tot solitar…
Suntem sortiţi de preabunul Creator
Să ne trăim viaţa în doi
Şi mă striveşte, iubito, jalnic dor
Că nu mai suntem amândoi…
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Un om dintr-un s-a dus spasit
La un calugar ce-n sat s-a pripasit
Omule ce stai inchis in manastire
Ce faci tu sa ajungi la mantuire
Pai ma rog si pstesc mereu
Iertat sa fiu de pacatul meu
Iar calea catre mantuire e usoara
Si nu spun asta asa, intr-o doara
Respecta doua legi simple si firesti
Din toata inima pe Domnul sa-l iubesti
Aproapelui fa ca sa-i fie bine
Si sa-l respecti la fel ca si pe tine
La un calugar ce-n sat s-a pripasit
Omule ce stai inchis in manastire
Ce faci tu sa ajungi la mantuire
Pai ma rog si pstesc mereu
Iertat sa fiu de pacatul meu
Iar calea catre mantuire e usoara
Si nu spun asta asa, intr-o doara
Respecta doua legi simple si firesti
Din toata inima pe Domnul sa-l iubesti
Aproapelui fa ca sa-i fie bine
Si sa-l respecti la fel ca si pe tine
PETRESCU DAN- Mesaje : 583
Data de inscriere : 10/04/2011
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Rodica Rodean- Mesaje : 1506
Data de inscriere : 16/03/2011
Varsta : 71
Localizare : Iasi
Re: Marian Malciu
Sperbă "Toamnă Bucovineană" s-a profilat dacă este organizată şi se va desfăşura atât de frumos precum se înfăţişează acest anunţ publicitar!
Sincere felicitări şi mulţumiri cu plecăciune, Rodica Rodean!
Aştept, cu tot dragul, prieteni şi iubitori de literatură, pentru a le dărui "Dor de Bucovina".
Sincere felicitări şi mulţumiri cu plecăciune, Rodica Rodean!
Aştept, cu tot dragul, prieteni şi iubitori de literatură, pentru a le dărui "Dor de Bucovina".
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Re: Marian Malciu
Maestre iata timpul a venit
si sper sa fi acolo..fericit
Si fara sa stiu care-i pricina
Sa-ti potolesti "dorul de Bucovina"
si sper sa fi acolo..fericit
Si fara sa stiu care-i pricina
Sa-ti potolesti "dorul de Bucovina"
PETRESCU DAN- Mesaje : 583
Data de inscriere : 10/04/2011
Varsta : 77
Localizare : Craiova
Iertare
A trecut atâta vreme…
Gândurile nu-mi dau pace.
Inima în piept îmi geme
Şi-n tristeţe încă zace.
Aş dori să-ţi cer iertare,
Chiar de nu eşti lângă mine,
Să rostesc cu voce tare,
Chit că îmi va fi ruşine,
Tot păcatul vieţii mele
Şi greşelile ascunse.
Sunt mai multe decât stele
Şi sunt greu a fi pătrunse…
Nu e om născut pe lume,
Ştii şi tu la fel de bine,
Fără de-un păcat anume,
Ce din Facere provine!
Toţi greşim chiar cu privirea
Ori cuvinte necurate,
Sau cu gândul la iubirea
Din idilele furate…
Doar Iisus curat rămâne,
Cel venit să mântuiască
Şi din oile păgâne
Miei neprihăniţi să crească!
De la El, învăţătură
A rămas iertarea noastră
Printr-o viaţă fără ură,
Prin iubire verde-albastră…
A trecut atâta vreme…
Vin acum să-ţi cer iertare.
Vin smerit, făr-a mă teme
Să îţi fac şi închinare.
Iartă-mi, tu, înşelăciunea,
Iartă-mi vorbele prea grele,
Iartă-mi gândul, slăbiciunea
De-a mă pierde-n cafenele!
Iartă-mi nopţile pierdute
Prin iatacuri parfumate,
Iartă-mi serile cernute
Cu-aşteptări neonorate!
Iartă-mi lipsa lângă tine
Când erai în suferinţă,
Iartă-mi gesturi anodine,
Lipsa mea de cuviinţă!
Iartă-mi mângâierea rece
Şi sărutul fără miere,
Nu-mi lăsa suflet să-nece
Într-un trup hrănit cu fiere!
Iartă-mă să am iertarea
Celui ce ne-a dat iubirea!
Iartă-mă, că doar iertarea
Ne aduce mântuirea!
Gândurile nu-mi dau pace.
Inima în piept îmi geme
Şi-n tristeţe încă zace.
Aş dori să-ţi cer iertare,
Chiar de nu eşti lângă mine,
Să rostesc cu voce tare,
Chit că îmi va fi ruşine,
Tot păcatul vieţii mele
Şi greşelile ascunse.
Sunt mai multe decât stele
Şi sunt greu a fi pătrunse…
Nu e om născut pe lume,
Ştii şi tu la fel de bine,
Fără de-un păcat anume,
Ce din Facere provine!
Toţi greşim chiar cu privirea
Ori cuvinte necurate,
Sau cu gândul la iubirea
Din idilele furate…
Doar Iisus curat rămâne,
Cel venit să mântuiască
Şi din oile păgâne
Miei neprihăniţi să crească!
De la El, învăţătură
A rămas iertarea noastră
Printr-o viaţă fără ură,
Prin iubire verde-albastră…
A trecut atâta vreme…
Vin acum să-ţi cer iertare.
Vin smerit, făr-a mă teme
Să îţi fac şi închinare.
Iartă-mi, tu, înşelăciunea,
Iartă-mi vorbele prea grele,
Iartă-mi gândul, slăbiciunea
De-a mă pierde-n cafenele!
Iartă-mi nopţile pierdute
Prin iatacuri parfumate,
Iartă-mi serile cernute
Cu-aşteptări neonorate!
Iartă-mi lipsa lângă tine
Când erai în suferinţă,
Iartă-mi gesturi anodine,
Lipsa mea de cuviinţă!
Iartă-mi mângâierea rece
Şi sărutul fără miere,
Nu-mi lăsa suflet să-nece
Într-un trup hrănit cu fiere!
Iartă-mă să am iertarea
Celui ce ne-a dat iubirea!
Iartă-mă, că doar iertarea
Ne aduce mântuirea!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Timpul
Se scurge timpul şi viaţa-n el se varsă,
Părând a fi mormânt pentru ce-i viu,
Fără speranţa de-a fi vreo cale-ntoarsă
Din lumea veşniciei ori pustiu...
Trec anotimpuri şi-n iarnă se revarsă,
Trecutele-amintiri sub argintiu;
Se scurge timpul şi viaţa-n el se varsă,
Părând a fi mormânt pentru ce-i viu,
Se trec păduri şi câmp se trece-ntr-un târziu,
Se trece floarea cu seva-i stoarsă,
Se trece trup şi fiinţa ce-i prea ştearsă,
Se trece om cu suflet pământiu.
Se scurge timpul şi viaţa-n el se varsă...
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
În noaptea de MOŞ NICOLAE
Să puneţi ghetele la uşă!
Părinţii ne dădeau povaţă…
Altfel, primiţi doar nuieluşă
Când vă treziţi de dimineaţă!
O să primiţi şi o păpuşă!
Scăpa bunicul sub mustaţă…
Să puneţi ghetele la uşă!
Părinţii ne dădeau povaţă…
Azi sunt copii cu altă viaţă…
În prag de iarnă n-au mănuşă,
În sobe reci e doar cenuşă
Şi nimenea nu-i mai răsfaţă:
Să puneţi ghetele la uşă!
Părinţii ne dădeau povaţă…
Altfel, primiţi doar nuieluşă
Când vă treziţi de dimineaţă!
O să primiţi şi o păpuşă!
Scăpa bunicul sub mustaţă…
Să puneţi ghetele la uşă!
Părinţii ne dădeau povaţă…
Azi sunt copii cu altă viaţă…
În prag de iarnă n-au mănuşă,
În sobe reci e doar cenuşă
Şi nimenea nu-i mai răsfaţă:
Să puneţi ghetele la uşă!
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
FILIGRAMA "DOR DE BUCOVINA"
Cu noua sa ediţie „Dor de Bucovina”, Editura Prim, Iaşi, 2012, eroul narator, Marian Malciu, continuă să-şi personalizeze experienţa printr-o abordare temerară a practicii textuale, aflată la frontiera dintre normele reportericeşti şi stilistica românească. Perseverenţa reconstituirii tematice, seriale, pluridimensionale, exhaustiv ordonată pe reţele cronologice, din câmpurile succesive de imagini, vivante, trasează cu dezinvoltură noi direcţii tehnice în ţesătura suverană a autorului, menite să confirme o depăşire a formelor epuizate ale naraţiunii convenţionale.
Conţinutul lucrării nu este copleşit de excesul voluptoasei depozitări de împrumut psihologico/infantile - ca în atâtea nefericite cazuri -, ci demonstrează cum poate fi stăpânită şi folosită cheia puterii relevante de caracterizare pe întinderea relatării obiective. Permanent dinamizată de elanul scriitorului, materia narativă se amplifică, generând fuziuni unitive de cunoaştere a conştiinţelor umane în circumstanţe genuine. La nivelul ansamblurilor structurale, trăiri auctoriale, fenomene şi evenimente, sunt distribuite în admirabile, captivante configuraţii.
Geneza artistică este impulsionată de un ferment nostalgic, rămas în mentalul creatorului din vremea primei treceri prin ţinutul bucovinean cu bogate confluenţe istorice. Abia de aici, vasta regiune jurnalieră a operei se pune în mişcare. Dar, fiind operă a limbajului, textul pus în mişcare provoacă sensuri, iar sensurile textului trec mai întâi printr-un filtru selectiv şi nu se consacră exclusiv mecanismului reproducerii reprezentative, a entităţii antecedente numită Lume ci, urmează dominanta expresivă a entităţii antecedente numită Eu.
Itinerarul epic se deschide cu un preludiu retrospectiv, extras din arborescenţa temporară: „Am traversat o parte din ţinuturile Bucovinei, aflându-mă într-un vagon special, în urmă cu aproape cincizeci de ani. Imi amintesc că am trecut prin Vatra Dornei . Ce puteam vedea din mersul trenului? Toate imaginile s-au perindat cu viteză şi nu am avut timp suficient pentru a le memora aşa cum aş fi dorit. Până la Ungheni, unde am schimbat trenul, trecând pe o cale ferată cu ecartament diferit de cel din România, pentru a-mi continua călătoria ce avea să se încheie undeva în stepa Calmucă, aproape de munţii Ural, am dus dorul acestor locuri” ( Cap. I, „Din amintiri spre realitate). Astfel este prefigurată linia seducătoare a suitei de texte, ce vor urma să ramifice discursul realist, din care se va ivi un univers inepuizabil.
Despre inima primitoare a Bucovinei, Marian Malciu vorbeşte solemn. Frazele se impregnează cu o savoare durabilă, dar, uneori, intensitatea lor este domolită de un viguros temperament liric. Însă, ritmul viril al scrierii, ocupă un centru privilegiat odată cu spontana captare a tumultului de viaţă în care prozatorul nu neglijează nici un detaliu menit să dea relief tablourilor închinate omenirii adevărate. El se află pretutindeni pentru a descifra taina comuniunii. Întru această animaţie invocată se produce şi atomizarea cuvântului, vrednic să degajeze un pronunţat contur melodic. În continuarea actelor anticipative întâlnim discrete ilustrări monografice, portretizări, interogări adânci, aderări frecvente la explorarea genealogiei sentimentelor. Personajele festive sunt înzestrate scenic cu un rafinat fast ceremonial, de un hieratism bizantin, sporind, aşadar valoarea iconografiei estetice.
Am înfăţişat şi comentat în sinteza de până acum doar aspectele majore ale artei narative a prozatorului Marian Malciu, caracterizând-o sub raportul cadrului, al construcţiei şi tehnicii, al modalităţii de expresivitate. Voi reveni cu analize cuprinzătoare despre creaţiile sale într-o exegeză viitoare.
Prin filigrama „Dor de Bucovina”, autorul îşi dovedeşte din plin talentul nativ, dar şi vocaţia pentru o angajare responsabilă pe dimensiunile genului epic.
Autor,
Nicolae N. Negulescu
Conţinutul lucrării nu este copleşit de excesul voluptoasei depozitări de împrumut psihologico/infantile - ca în atâtea nefericite cazuri -, ci demonstrează cum poate fi stăpânită şi folosită cheia puterii relevante de caracterizare pe întinderea relatării obiective. Permanent dinamizată de elanul scriitorului, materia narativă se amplifică, generând fuziuni unitive de cunoaştere a conştiinţelor umane în circumstanţe genuine. La nivelul ansamblurilor structurale, trăiri auctoriale, fenomene şi evenimente, sunt distribuite în admirabile, captivante configuraţii.
Geneza artistică este impulsionată de un ferment nostalgic, rămas în mentalul creatorului din vremea primei treceri prin ţinutul bucovinean cu bogate confluenţe istorice. Abia de aici, vasta regiune jurnalieră a operei se pune în mişcare. Dar, fiind operă a limbajului, textul pus în mişcare provoacă sensuri, iar sensurile textului trec mai întâi printr-un filtru selectiv şi nu se consacră exclusiv mecanismului reproducerii reprezentative, a entităţii antecedente numită Lume ci, urmează dominanta expresivă a entităţii antecedente numită Eu.
Itinerarul epic se deschide cu un preludiu retrospectiv, extras din arborescenţa temporară: „Am traversat o parte din ţinuturile Bucovinei, aflându-mă într-un vagon special, în urmă cu aproape cincizeci de ani. Imi amintesc că am trecut prin Vatra Dornei . Ce puteam vedea din mersul trenului? Toate imaginile s-au perindat cu viteză şi nu am avut timp suficient pentru a le memora aşa cum aş fi dorit. Până la Ungheni, unde am schimbat trenul, trecând pe o cale ferată cu ecartament diferit de cel din România, pentru a-mi continua călătoria ce avea să se încheie undeva în stepa Calmucă, aproape de munţii Ural, am dus dorul acestor locuri” ( Cap. I, „Din amintiri spre realitate). Astfel este prefigurată linia seducătoare a suitei de texte, ce vor urma să ramifice discursul realist, din care se va ivi un univers inepuizabil.
Despre inima primitoare a Bucovinei, Marian Malciu vorbeşte solemn. Frazele se impregnează cu o savoare durabilă, dar, uneori, intensitatea lor este domolită de un viguros temperament liric. Însă, ritmul viril al scrierii, ocupă un centru privilegiat odată cu spontana captare a tumultului de viaţă în care prozatorul nu neglijează nici un detaliu menit să dea relief tablourilor închinate omenirii adevărate. El se află pretutindeni pentru a descifra taina comuniunii. Întru această animaţie invocată se produce şi atomizarea cuvântului, vrednic să degajeze un pronunţat contur melodic. În continuarea actelor anticipative întâlnim discrete ilustrări monografice, portretizări, interogări adânci, aderări frecvente la explorarea genealogiei sentimentelor. Personajele festive sunt înzestrate scenic cu un rafinat fast ceremonial, de un hieratism bizantin, sporind, aşadar valoarea iconografiei estetice.
Am înfăţişat şi comentat în sinteza de până acum doar aspectele majore ale artei narative a prozatorului Marian Malciu, caracterizând-o sub raportul cadrului, al construcţiei şi tehnicii, al modalităţii de expresivitate. Voi reveni cu analize cuprinzătoare despre creaţiile sale într-o exegeză viitoare.
Prin filigrama „Dor de Bucovina”, autorul îşi dovedeşte din plin talentul nativ, dar şi vocaţia pentru o angajare responsabilă pe dimensiunile genului epic.
Autor,
Nicolae N. Negulescu
Marian Malciu- Mesaje : 262
Data de inscriere : 12/05/2011
Varsta : 78
Localizare : Slatina
Pagina 5 din 6 • 1, 2, 3, 4, 5, 6
Subiecte similare
» IMPRESII SI COMENTARII-Lansări de carte în Tabăra de creaţie şi recreaţie de la Câmpulung Moldovenesc
» 12 octombrie 2013, Lansare de carte- Celei ce nu mai este, de Marian Malciu
» 15 iunie 2013- Ruginoasa- Poeţii şi cărţile lor- Horia Zilieru şi Emilian Marcu - prezentare de carte Marian Malciu
» 12 octombrie 2013, Lansare de carte- Celei ce nu mai este, de Marian Malciu
» 15 iunie 2013- Ruginoasa- Poeţii şi cărţile lor- Horia Zilieru şi Emilian Marcu - prezentare de carte Marian Malciu
Pagina 5 din 6
Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Sam Iun 03, 2017 11:37 pm Scris de Mihai LEONTE
» Buna! cum mai esti tu astazi?
Mier Sept 14, 2016 8:10 pm Scris de Rodica Rodean
» Titi Nechita
Sam Iul 16, 2016 4:40 am Scris de Titi Nechita
» Tabăra de creaţie şi recreaţiei: Botoşani-plai eminescian, ziua 1
Mar Apr 12, 2016 5:42 am Scris de Admin
» Tabără de creaţie şi recreaţie:Botoşani – plai eminescian, ziua 2
Mar Apr 12, 2016 5:38 am Scris de Admin
» Tabăra de creaţie şi recreaţie:Botoşani-plai eminescian, ziua 3
Mar Apr 12, 2016 5:33 am Scris de Admin
» Tabăra de creaţie şi recreaţie:Botoşani-plai eminescian, ziua 4
Mar Apr 12, 2016 5:27 am Scris de Admin
» Tabăra de creaţie şi recreaţie:Botoşani-plai eminescian, ziua 5
Mar Apr 12, 2016 5:17 am Scris de Admin
» Tabără de creaţie şi recreaţie:Botoşani–plai eminescian, ziua 6
Mar Apr 12, 2016 5:10 am Scris de Admin