Targul national de ceramica traditionala CUCUTENI 5000 şi Târgul meşteşugarilor-Iaşi

La Targul national de ceramica traditionala CUCUTENI 5000 sunt prezenti mesteri olari din:
• Catamarasti Deal si Dorohoi-Botosani;
• Codlea-Brasov; Galesoaia-Gorj;
• Corund si Miercurea Ciuc-Harghita;
• Schitu Stavnic–Iasi;
• Baia Mare-Maramures;
• Sisesti-Mehedinti;
• Romana-Bals si Vadastra-Olt;
• Marginea si Radauti-Suceava;
• Horezu, Lungesti si Vladesti-Valcea;
• precum si din Chisinau, Drochia, Ialoveni si Nisporeni – Republica Moldova.
La editia din acest an a targului national de ceramica traditionala CUCUTENI 5000 se vor acorda premiile „Toader Nica“, pentru ceramica utilitara, si „Ion Diaconu“, pentru ceramica ornamentala. Pe langa cele doua mari premii se vor acorda si alte distinctii, oferite de Primaria Iasi si Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu National Iasi. Potrivit organizatorilor, la eveniment participa atat mesterii cu experienta, cat si a II-a generatie care duce traditia mai departe.


Olaritul este o ocupatie straveche ce se practica inca din vremuri stravechi, marturie stand frumoasele vase de ceramica din epoca neolitica, epoca in care pe teritoriul Romaniei s-a dezvoltat o civilizatie remarcabila.

Olaritul este o munca obositoare, necesitand forta, indemanare si cunostinte deosebite. Orice greseala poate avea drept consecinta distrugerea vasului; de aceea, olaritul este un mestesug rezervat in exclusivitate barbatilor, femeile ajutand eventual doar la decorat.

Barbatii scot lutul din locuri speciale, il aduc in gospodarie si il framanta cu mainile, picioarele, sau cu un ciocan mare de lemn, amestecandu-l cu apa. Pasta astfel obtinuta se curata de impuritati, taindu-se in felii subtiri si se lucreaza apoi la roata.

Roata e formata din doua discuri, unul mai mic sus si unul mai mare in partea de jos, acestea fiind unite printr-un ax vertical. Pe discul de sus se pune bulgarele de pamant, iar discul de jos este miscat de olar, imprimandu-i cu piciorul o miscare circulara destul de rapida. Astfel, roata se invarteste, obtinandu-se forme circulare cu contur regulat.

Formarea vasului necesita o tehnica deosebita si o viteza de lucru mare, pentru ca pasta nu trebuie sa se usuce (uneori vasul se realizeaza chiar in 40-50 de secunde).

Dupa modelare, vasele se lasa la uscat cateva zile, la umbra si apoi se ard in cuptoare speciale, dupa ce au fost in prealabil ornamentate si eventual smaltuite (la blide se smaltuieste numai partea interioara si marginile).

Cea mai raspandita tehnica de decoratie foloseste un corn de vita avand in varf o pana de gasca. Prin corn se scurge culoarea prin pana de gasca. Avem astfel o veritabila penita. Decorurile fine se pot obtine folosind un betisor fire de par de porc mistret.

Un alt tip de decoratie se obtine prin zgarierea cu un varf metalic a vasului dupa inmuierea sa in substanta coloranta, aparand astfel culoarea pastei. O alta tehnica, intalnita in special in sudul Romaniei, consta in aplicarea in relief a unor snururi, braie sau rozete de pasta.

Toate culorile folosite sunt naturale.
• Rosul se obtine dintr-un pamant bogat in oxid de fier (numit ruseala) Acesta se usuca, se toaca marunt, se rasneste si se inmoaie in apa. Se obtine astfel un lichid vascos care se strecoara prin panza sau sita si rezulta o substanta lucioasa.
• Negrul se obtine si el dintr-un pamant special, gasit in eroziunile de pamant dupa ploi.
• Verdele se obtine din zgura produsa prin arderea in cuptor a sarmei de cupru. Zgura se cojeste, se piseaza, se macina si se amesteca cu huma.
• Albul se obtine din var amestecat cu piatra alba de munte, arsa si pisata.
• Galbenul este obtinut din huma de Medgidia (motiv pentru care se gaseste mai rar), amestecata cu ruseala.
Cromatica vaselor de ceramica pastreaza traditii stravechi. Ceramica rosie din sud-vestul tarii este de provenienta romana, iar galbenul, verdele si albul din diferite centre indica traditii bizantine.

Multimea vaselor produse isi poate gasi o explicatie in obiceiul ca la nunta sau la inmormantare acestea sa fie sparte. Multe vase se spargeau si inaintea inceperii postului, pentru ca bucatele mancate sa nu fie puse din greseala intr-un vas vechi si sa se “spurce” cu mancare “de dulce”. Oalele se adunau in fundul curtii si se spargeau cu ciomagul, fiind apoi inlocuite cu altele noi. Pana si “prepeleacul” (par cu cateva ramuri in varful carora erau agatate oalele cu gura in jos, ca sa se scurga dupa ce au fost spalate) era distrus, pentru a nu spurca noile vase.

Mestesugul olaritului folosea in primul rand in alimentatie, dar ceramica este folosita si in scop decorativ, in constructii sau pentru anumite ritualuri. Locuinta taraneasca cuprinde o varietate de vase de lut - oale, ulcioare, cani, strachini, chiupuri, blide, oale pentru tinut laptele, oale enorme in care se pregatea mancarea pentru sarbatorile religioase, vase pentru flori, statuete, fluiere, jucarii etc.

Vasele smaltuite, bogat ornamentate si frumos colorate se folosesc si in scopuri practice, dar si la decorarea interiorului.

TARGUL CERAMICA CUCUTENI 5000-Iasi 2011

Ceramica neolitica de Vadastra-Mesterul olar Ionel Cococi

IONEL COCOCI - Targul ceramica Cucuteni 5000[Iasi 2011




Ceramica neolitica de Cucuteni-Ionela Mihuleac



IONELA MIHULEAC - Targul de ceramica Cucuteni 5000-2011

Târgul meşteşugarilor - Iasi 2011

Interviu cu Apalaghiei Maricel-sculptor in lemn





Apalaghiei Maricel - Targul Mestesugarilor Iasi 2011

Marioara şi Rodica la târg









Elena, Liviu si Rodica

De câte ori am mers în anii trecuţi la târgul "Cucuteni 5000", m-am "îmbătat" de folclor. Voi merge şi anul acesta. E bine că se mai păstrează tradiţiile şi obiceiurile populare. Prin ele mai supravieţuim şi noi ca români în amalgamul ăsta internaţional

Felicitari, dragelor, pentru prezentarea frumoasa a acestui eveniment prin aceste poze, interviuri! Cu drag si prietenie, Vali

E foarte frumos că se respectă această tradiţie a olăritului. Minunatele vase produse din lut special, sunt mult apreciate de gospodinele din ţară, dar şi din străinătate.Se mai folosesc la diferite ornamente,ghivece pentru flori, fiind pictate în culori tradiţionale folclorului românesc. Noi îi considerăm ca fiind mari artişti,prin mesajul lor dus peste hotare şi dragostea ce o au pentru ţară. Îi felicităm din toată inima şi să ducă mai departe tradiţia moştenită.Mulţumim şi doamnelor noastre care ne-au prezentat frumoasele imagini filmate şi interviuri.

Poate ajung şi eu anul ăsta la târgul de oale. În ultimii doi ani am tot zis că merg şi n-am mai apucat.

Targul national de ceramica traditionala CUCUTENI 5000-Iaşi 2012

Ma bucur draga Rodica ca si de data aceasta ai fost pe baricade, esti intradevar o luptatoare, ai filmat si pentru noi cei care nu am putut ajunge, nu e prea departe Iasul de Tg. Frumos , dar totusi...Am remarcat ca bogatiile mestesugarilor nu se pierd, mai sunt inca oameni care pretuiesc mestesugul mostenit de la strabunii nostri. Ii apreciez f. tare, ii felicit cu tot dragul si le doresc multa putere si dragoste de tara, iar voua celor prezenti acolo va urez tot binele din lume! Cu stima si pretuire organizatorilor si tot atata participantilor!!!!!!!!!!!!!!!