Popa Ines Vanda

Bine v-am gasit dragi iubitori ai artei!

Bine aţi venit! Vă doresc să vă simţiţi aici ca acasă! Cu prietenie şi cu drag.

Bine ai venit in marea familie a Prieteniei !

Va multumesc dragii mei! Sa fie intr-un ceas bun!

DE DOR -Ines Popă

Fărâme de dor în cetatea de gânduri,
Stau rezemate pe umărul meu,
Se-alintă-n văzduhul căutărilor noastre
Și-și plâng adormirea-n tăcutele văi.

În zâmbet o floare de vis îmi răsare,
Un crin amintirea,un vals despre noi,
Iluzii cuprinse-n buchete de zare
Și lacrimi de-alean și-aureole stelare.

Întreagă-mi făptură-mi vorbește de ține,
Zilele-s lungi ,prelungite-n hotar,
Vechi întrebări își caută răspunsul
Și bat azi la ușa destinului iar.

Tăceri și iluzii în umbrele vremii
Se-opresc în vâltoarea nespusului gând,
Fantasme albastre-mbracate-n mătăsuri
În dans legănate de umbre lucind.

În picuri de ploaie o nălucă de bine
Îi văd strălucirea timidă din ochi,
Surâde și plânge-n catrene de vreme,
Mă scălda-n vâltoarea atâtor chemări.

Îmi pare -o secundă că stă să te caute
Și-n aburi de aștri te văd în neant,
Hoinăresc păsări albe în visul risipă
Dorul e-aproape și urc spre înalt.

Dansăm pentru-o clipă în murmur de stele
Și noaptea-și trimite toți solii de-argint
Arătări nevăzute pe brațe ne poartă,
Eșarfe de-albastru ne-ating în alint.

Steaua iubirii-n sărut ne unește
Și magii luminii-mbratisati ne cuprind,
În vise suntem hărăziți împreună
Doar ziua împrăștie fugarul meu gând.

MĂ TOT ÎNTREB?-Ines Popa

Coboară-mă în tine să nu mai știu ce-i dorul,
Să-ți locuiesc în suflet la fel ca-ntr-un ghioc,
Oprește-mi alergarea în care-mi caut norocul,
Transfugelor clipite ce-n goană-s în galop.

Învăluie-mă-n lacrimi de netrăite vise
Și răsăritul zilei să pot să ți-l încep,
Secunda de restriște s-o sting cu plinătate,
Alungă-mi orice temeri din zborul meu rănit.

Resfira-mi cu iubire amarul din privire
Și calendarul zilei oprește-l pentr-o zi,
Chiar dacă-i amăgire ,să mai gustăm iubire ,
Nepăsător, chiar moartea putea-v-atunci veni.

Să-ți plângă raza lunii în șoaptă la ureche,
Să poți simți dezastrul risipei noastre-n doi
Și nesortite vise să se-nmulteasca-n tine,
Ca rădăcini de arbori ce urcă înspre nori.

La fel precum o moară ce-și macină făina,
Rătăcitoare gânduri în mine hoinăresc,
Tenebre de-ntuneric ce nu găsesc lumina,
Îmi încolțesc în suflet în loc să te găsesc.

Eu simt că doar himere în inimă- și fac casă
Și dorul meu de tine doar pribegește-n gând,
Iluzia e dorința , ce-n pace nu mă lasă
Și naște-n mine visul nespusului colind.

Mă-ntunec și mă bucur în tine totodată ,
Iar binele și răul sălășluiesc comun ,
O geană îmi surâde, iar alta-i întristată,
Un amalgam de lupte-s pe baricade-acum.

Poate tu știi mai bine ce broderii de vise,
În inimă și-n suflet ai tot țesut în timp,
Eu tot mă caut în trupu-ți și nu-nțeleg e-apusul ,
Sau răsăritul zilei în care mă preling?

Eu cred că doar năframa înșelătoare-a vremii,
Te-ascunde după ploaia din ochii mei uciși,
Și din iubire-adâncă ce-am tot zidit în mine,
Te-am recompus din cioburi, în vălul vieții nins .

Te-ntreb astăzi pe tine și de îmi poți răspunde,
În care anotimpuri trecute să te caut,
De poți, mai prelungește în calendar secunde,
Sau stinge-mă-n săruturi ,să știu că-n tine sunt.

Și dacă doar fantasme îți prelungesc șederea,
În lacrimi spală-mi gândul uitare să-ți aduc,
Culeg doar flori de gheață ce se topesc în palmă
Sau doar pictez iubirea pe catafalc depus?

IUBIREA ADORMITĂ-Ines Popa

Iubirea-i adormită în pajiște de gânduri,
Nu-i deștepta tăcerea să știe c-o dorim,
Tu las-o-n ațipire ,să nu iscam regretul,
Sau să ne ispitească cu vraja ei vreun semn.

În lumea ei de vise vrea doar să ne-amăgească,
Să credem că se poate întoarcerea-n trecut,
În geana ei de zbateri o clipă efemeră
Aduce-n zbor risipa și șuierul de vânt.

Ruinele ei triste,dovezi din alte timpuri,
Clintesc nemărginirea cu scârțâit de uși
Și lacrimi ce-au fost șterse de sâmburii uitării ,
Ne-ar vizita fugarnic cu dorul în arcuș.

Și chiar lângă fântâna-i ne-am stinge iar de sete,
Când capricoasa-i fire cu spini ne-ar înțepa,
Abstracte nopți de doruri și frenezii apuse
În simfonii ,pastelul iubirii-ar învia.

Iar și-ar juca doar rolul în haina ei de-actriță
Și fire curtezană cum noi prea bine-o știm,
Ne-ar duce în grădina mistuitoare-i flăcări
Cu farmec și descântec ne-ar proroci destin.

Cu ochii ei cristale și buze jucăușe,
Ne-ar amăgi o vreme,un ceas sau un minut,
La fel ca și nisipul cel scurs într-o clepsidră
Ne-ar duce când pe munte ,când jos în praf și lut.

Și totuși doar iubirea cu revărsarea-i dulce
În partitura vieții mai poate -a ne cânta,
În diligența vremii e singura esență ,
Ce în duet trăiește pentru a exista.

Iubirea e fereastra deschisă spre speranță,
În armonii celeste ,vitralii de smarald,
Și dacă-n alergarea-i în viață -nmugureste ,
Noi s-o primim în inimi și să ne-o facem scut.

Acum, când e trezită din lunga ei absență
Și prizonieri ne face în propriul labirint ,
Să punem azi sigiliul spre-a nu ne mai întoarce
Pe strâmta noastră cale ,când ea dormea prelung.

BAGAJUL-Ines Popa
Azi i-am spus tristeții: nu te mai întoarce!
Am închis fereastra,nu poate intra.
Am stins și lumina,nu mă vede-n noapte,
Usa-i ferecată,lacăt e pe ea!

Mi-am făcut bagajul , plin e cu de toate:
Pun întâi iubirea,e pe primul loc,
Mai așez speranța, dorul, bunătatea,
Gingășia, visul, pacea, dragostea.

Pun și frumusețea, gândul, amintirea,
Clipa și răbdarea, zâmbet și-adevăr ,
Și pentru că-i plină geanta de plecare,
Eu te pun pe tine-n inimă mereu!

FĂRĂ VINĂ-Ines Popa

Păsări albe de lumină împletesc în zare cântul,
Zbor-nălțat din alte timpuri rătăcit pe cerul tău,
Ne-amintește de iubirea adormită în adâncul
Inimilor răstignite în altar de dor și hău.

Stele-albastre,cristaline,doruri multe-n dor de vis,
Cu secunde împietrite-n frământări ce nu s-au scris,
Ierni troiene,flori de gheață,broderii țesute-n noi
Cu iluzii de speranța,gânduri multe în ninsori.

Întrebări fără răspunsuri,hoinărind în nepătruns
S-au trezit acum la viață, zăbovesc în necuprins,
Ne îmbracă,ne dezbracă,ne întreabă,fug sau zac,
Cuibărite-n suflet dornic de iubirea din alt veac.

Le răspundem în tăcere,alteori cu plansu-n râs,
O iubire interzisă stă la granița din vis.
Astăzi ninge,mâine-i soare ,în iubire sunt ce sunt ,
Pescuim în marea vieții diamantul regăsit.

Fericiri de o clipită,temeri scurse-n răsărit,
Plâns de curcubeu zburdalnic mă întreabă cine sunt,
Ce cauți tu și eu în tine,în iubirea clandestina,
Nimeni însă nu-nțelege,că suntem fără de vină.

Ne hrănim cu amintirea clipelor de veșnic dor,
Stăm ascunși în taina stelei ,plângem triști după un nor.
În culcuș de mari dorințe țesem focul din priviri,
Te aștept în nemurire , mă pictezi din amintiri!

Răzvrătită-n noi iubirea nu ne-ntreaba, doar ne cheamă,
Arde-n flacără speranța nostalgiilor din iarnă
Candela iubirii noastre strălucește-n așteptare:
Te iubesc și sunt iubită , doar destinul vrea rabdare.

M-am regăsit-Ines Popa

Vorbește-mi despre tine în altă primăvară
Și spulberă-ți iubirea în lacrimi de abis,
Nu-ți mai întoarce pașii spre negura polară
Și lasă amintirea să-ți cuibărească-n vis.

Noi am plătit doar vamă pe interzise drumuri,
Pe suflete și doruri ce azi s-au întristat
Întoarce-te spre vise ce aripi au în zboruri,
Nu-ngemana trecutul în foc de altadat.

Am ferecat iubirea în geamantanul vremii
Și cheia e pierdută, deschizătoare nu-i,
Iar lacatu-i rugină,tristețea zace-n inimi
Și-altare de-ndoiala le-am atârnat în cui.

Întruchipări nebune vin iarăși să ne ceară
Tributul inocenței ce l-am trăit în doi,
Eu nu mai nasc nici lacrimi ,nici vise de o vară
Și nu plătesc doar biruri și-nfrangeri ce nasc pui.

M-am dezbrăcat de tine pentru a câtă oară?
Și inima mi-am pus-o zălog pentru alt dor
Iubirea mea de taină,când dulce,când amară,
Vreau s-o alung din mine,s-o spulber într-un nor.

Ce rost mai are astăzi să-mi amintești de tine?
Când inima îți bate pentru iubirea cui?
Eu nu-nțeleg chemarea ce vine înspre mine
Și nu-mi împart albastrul cu ochii nimănui.

Te șterg astăzi din minte și te alung din suflet,
Cheița-i aruncată și doruri nici nu am,
Am pus iar la păstrare iubirea mea curată
Și inima-mi e-n rama zidită într-un geam!

În geamul amintirii eu mă re-ntorc spre mine,
Mă distanțez o clipă , cu teamă mă privesc,
Acum când regăsirea m-a readus în sine-mi,
Doar în oglinda tristă a vremii te zăresc.

Am citit din versurile dv..îmi place stilul clasic pe care îl abordaţi. Poezia "Fără vină" mi-a amintit de "Iarna" lui Vasile Alecsandri, care are acelaşi ritm şi aceeaşi măsură a versului. Cu drag.

Ţi-ai făcut o intrare în trombă, doamnă dragă...
Apreciez gestul tău şi mă bucur că ai ajuns în acest spaţiu în care îţi doresc să te simţi bine, să-ţi faci prieteni buni, să participi la viaţa artistică a Universului Prieteniei şi la alte forme de manifestare proprii acestui colectiv de oameni minunaţi!
Inspiraţie maximă şi succes în toate, dragă Ines!
Cu dragă prietenie,

Multumesc Ovidiu Raul Vasiliu, pentru semnul se apreciere!
Cu recunostinta prieteneasca!

Merci Marian pentru vizita.Ma bucur sa constat ca am intalnit atat persoane dragi ,cat si oameni noi,prietenosi pe care sper sa am harul de a-i cunoaste indeaproape prin creatiile lor! Cu respect si drag,Ines.

Da, m-am bucurat grozav că ne întâlnim şi aici..., la fel ca tine.
Din nefericire, de când cu fenomenul Facebook, o parte din autori postează acolo şi uită să vină şi aici, la vatră..., da îi vei întâlni în timp.
Sunt convins că te vei simţi foarte bine aici.
Spor în tot ce faci, dragă prietenă!

Te imbratisez Marian si sunt fericita de o primire atat de calda! Intr-adevar ca si acasa!

REGRETE – Ines Popa

Ascunde-te-n clipita tacerilor stinghere
Si nu rosti cuvinte de dor si de alean
Imbraca-te in haina tristetii absolute
Si pribegeste-n iarna ce-ti bate-acum la geam.

Nu-ti mai abate pasii spre portile cetatii
Ca toate nu sunt astazi decat poteci de fum,
Heraldice fantasme mai unduiesc trecutul
Si-ti glasuiesc iubirea candva ca un parfum.

Inchide azi izvorul visarilor trecute
Si matura cu stele tandretile de-acum,
Opreste-te la tarmul cadentelor eterne
Si-asteapta in altarul regretelor de scrum.

Scrisori candva doar scrise, dar necitite inca,
Sa nu te ispiteasca nicicand din calea ta
Firescul – nefirescul sa nu te inspaimante
Priveste doar tacerea, eu sunt ascunsa-n ea.

Demiurgice semne-ti vorbesc azi de mine,
Tu sparge paharul de-amar si regret
Si lacrima ghetii de vis si-agonie
Tu -neac-o-n oceanul de dor permanent.

Destine ciudate ne-aduc laolalta
Si-urcam pe o scara ce n-are sfarsit,
Locuim doar in vise,in gand impreuna,
Zabovind fiecare spre alt asfintit.

Tu mustra-ti iubirea si-alung-o-n neantul,
Vremelnicei clipe traite in doi,
Inalta o ruga si roaga Prea-naltul
Sa-ti stearga din suflet iubirea de noi.

Hazardul vietii arunca doar zaruri,
Tu spera,mai crede,mai plange putin,
Implora destinul ,candva poate cerul
Va vrea sa-ti intoarca iubirea din drum.

REGASIRE –Ines Popa


Astazi ,mai mult decat ieri
Traiesc rasaritul cu tine
Si zborul pescarusilor nostri
Se-nalta tot mai sublim spre cetate.
Construim infinitul dorului nostru
Ravasind stele albastre si astre.
Astazi ,mai mult decat ieri,
Zidesc avalanse de dragoste
Si sarut lumina-ntoarcerii tale.
Alcatuiesc radacina viselor perene
Si sculptez vise uitate in glastre.
Cuvintele noastre strabat departarea
Astazi mai sigur, mai tainic ca ieri
Si clepsidra de timp s-a spart in cristale
Si-i tot mai aproape de-al nostru poem.
Astazi de-abia inteleg inceputul
Navalnicei clipe traite in doi
Asteptand amandoi ca-n ruga trecutul
Sa vrea sa ne-aduca uniti inapoi.
Esti tot mai aproape sapat in iubire
Sunt tot mai aproape de freamatul tau
Mai mult decat astazi, de maine ,se poate
Sa fim contopiti in iubire mereu.

VULCANUL IUBIRII - Ines Popa

Lacrimi de rouă se-aștern peste gânduri
Și noaptea de dor se scurge-n văzduh,
Ninși ghiocei în buchete săruturi ,
Răsar din izvoare de vis și de duh.

Întrebări și răspunsuri în altarele nopții,
Străjuiesc azi la poarta destinului meu,
Cohorte de îngeri în ludice dansuri,
Își rotesc aripi albe de zbor Prometeu.

Aripile-și scaldă-n genune de freamăt
Și-n zbucium sălbatic în horă se prind,
Mă-naltă pe brațul divinului cântec,
Incertul din mine-n alinturi arzând .

Stele se-așează pe margini de suflet
Și-nsetate de dorul ce-n mine îl port,
Beau nectarul iubirii în cupe de cuget,
Revarsandu-și lumina-n destinul meu orb.

Pretutindeni străjeri în drumul spre tine
Și gărzi nemiloase opreliști îmi pun,
Tăiș de cuțit stă la sfat azi cu mine,
Și piedici viclene de zid se supun.

Răspântii de vreme îmi sunt călăuză,
Iar diguri imense tot cresc spre înalt,
Infinitu-și măsoară-n secunde-ntalnirea
Și corbi de-ntuneric se zbat în neant.

Focul iubirii în flăcări zvâcnește,
Mocnesc amintiri disperate de dor
Și drumuri ce ieri păreau paralele ,
Toate-și îndreaptă făgașul spre noi.

Eu știu că vulcanul doar tu îl poți stinge
Și-n craterul vieții puterea e-n noi,
Robia iubirii în lanțuri ne ține,
Și nici grațiere-n decret încă nu-i.

IUBIREA MEA-Ines Popa

Nu-mi cântări iubirea în taler de balanțe
Și dorul meu de tine nu-l măsura cu flori,
Tăcerea nu mi-o umple cu irosite vorbe
Și visul nu îl cerne în morile din zori .

Aripile stângace nu mi le rupe-n pripă,
Iar stolul de dorințe nu-l risipi în cer,
Nu măsura cu pasul nisipul din clepsidră,
Lumina n-o ascunde în timpul efemer.

Speranța n-o ucide cu gânduri trecătoare
Și visul nu-l ascunde în dune de nisip,
Nu amâna chemarea prin surde amănunte,
Răspunsul nu îl cerne prin pulbere de timp.

Nu destrăma magia prin cârpituri de lună,
Prin sita deas-a vremii ninsoarea n-o cerni,
Puhoaie de iubire în cale-ți să se pună,
Nu mai chema străjerii, n-o vei putea opri.

Blestemele iubirii-n descântec nu le rupe,
Mai lasă-le să ardă în buze purpurii,
Și pașii nu îi șterge cu negru de tăciune,
Din umbrele iubirii pe veci voi răsări.

Povestea este scrisă ,destinul mi-e-n iubire,
Și-oricâte stânci sticloase spre noi s-au prăvălit,
Iubirea mi-e în tine, doar eu îți sunt iubire,
Cu mine-ncepe totul ,cu mine ia sfârșit.

LUPII DE PRADĂ-Ines Popa

Pândesc lupi de pradă în dansul zăpezii,
Flămânzi de iubirea troiței din noi,
O torță e-aprinsă ,un far de lumină,
S-alunge pelinul din ochii lor goi.

Flămândele fiare sunt gata s-atace,
Și colții lor mari ascuțiți și-i ascund,
Vor doar să-și hrănească orgoliile false,
Cu visele noastre născute în gând.

Rânjetul lor prefăcut într-un zâmbet,
Ascunde malefic dorința de-atac,
În trupul lor curge venin de-ntuneric,
Întreaga lor ființă-i pătrunsă de drac.

Păreri omenești de-anghinare amare,
Forțează făgașe , se luptă-n puhoi,
Suntem locatarii aceleași inimi
Și fiara zăpezii se stinge-n noroi.

Iubirea-i destinul ce steaua ne-o poartă
Și chiar mărăcini de-s sădite-ntre noi ,
Aripi de arhangheli păzesc soarta noastră
Iar fiarele hâde-s ucise de zori.

Genunchi-i plecăm într-o rugă comună
Și lanțul iubirii ne leagă de cer,
Ia-ne tu Doamne pe ambii de mână ,
Ucide fiara-n risipă de ger!

Adaugă ne- o zi-n calendarul iubirii,
Și-ascunde-ne-n raza de soare mereu ,
Iubire ne-mparte în ceasul mâhnirii
Și stele-mpleteste , tu ești Dumnezeu!

E greu să luptam pe ger cu haitele de lupi, dar nădăjduim! Frumos aţi scris, se potriveşte cu lumea în care trăim.

Am citit...te citesc si pe alt site...frumos ....felicitari !!!

Multumesc D-le Ovidiu si D-na Mariana,ma bucur ca v-a placut ceea ce am asternut pe hartie si va multumesc pentru prietenie.Va imbratisez cu drag!

Draga D-na Rodica va sunt datoare cu un pupic si cu o calda imbratisare,sper sa va bucurati impreuna cu mine si sa cititi cu placere ceea ce eu "visez" si astern prin vers pe hartie.Cu drag si bucurie ,Ines!

ULTIMA CURSĂ-Ines Popa

Eu sunt pescar de vise și torn amor în cupe,
Tu poți veni să-ți umpli paharul cu iubire,
Iar inima de-ți plânge în piept de ți se rupe,
Eu , croitor de inimi, ți-o cos cu măiestrie.

Ca un sărac ce n-are nici haine să se-mbrace,
Mă-mbrac astăzi cu tine, sunt dor din dorul tău
Și inima mi-am pus-o zălog pe veșnicie,
Regrete nu există și nici păreri de rău.

Mă-ncalț cu praf de stele și sufletu-ți mi-e casă,
Lumina ce-mi pătrunde în trup , sunt ochii tăi,
Alintă-mă în carul de veșnică speranță
Și-aruncă-ți întristarea la margine de hău.

Doar inima-mi lăsat-o ca amanet la tine,
Și n-am nici o monedă de schimb să o pot lua,
Golită sunt de gânduri și parcă nici nu-mi pasă,
Fereastra fericirii-i deschisă : poți intra!

Nici plânsul deznădejdii nu-l mai aud în iarnă,
Nici nesfârșite ore în care n-am visat,
Nimic din amăgirea atâtor ani din viață,
Nu mai există astăzi, căci toate le-am uitat.

Nădejdea stă la ușă, iubirea mea-i la poartă,
Tu -n mâna mea întinsă, iar mâna ta o pui,
E ultima mea cursă din noapte, ce așteaptă,
Biletul mi-e la tine, iubind în tren mă sui!

Foarte frumos poem...

MULTUMESC D-na RODICA!

BINE AI VENIT, FRUMOASA DOAMNA, MULTE SUCCESE LITERARE !

Multumesc D-le Florin Stratulat! Bine v-am gasit!

AMĂNUNTUL-Ines Popa

Departe,în surdină,un pian își cântă dorul,
Pe clapele lui albe doar lacrima de ieri,
Nestinsa frământare își toarnă-n mine golul,
Din amintiri mărunte te-am recompus stingher.

Ninsoarea ce se-abate sunt gândurile mele
Și întrebări o mie,izvoare-n mine nasc ,
Nu-ți amintești de ele,sunt scurse-n veșnicie
Ca un blestem în noduri,nu pot să le desfac.

De ce-ai aprins iar focul iubirilor apuse,
Tu nu știi că el arde și ars vei fi și tu ?
Iluzia iubirii e-o candelă în noapte,
Un vis. Tu ești departe,în iarnă numai eu.

Tu spui că-ți merge bine și faci din dor risipă,
În rolul unei piese,doar hainele le schimbi,
Sunt câteva dorințe,ce zac nefericite
Și unele-amănunte,iar fără ele-i frig.

În clopotele vremii eu mă declar învinsă,
Un mal îți sunt în viață,tu apa care curgi,
Mai rătăcește-n tine sărutul de o clipă
Și răzvrătite vise,pe care le alungi.

Nu eu te chem în șoaptă,ci inima te strigă,
Nu te sărut cu buze,ci doar cu suflet plâns,
Iar fericirea pare din tron că îți abdică
Și măștile schimbate sunt amăgiri de-nvins.

Îmi spui plin de mândrie că ți-ai găsit iar pacea
Și-n rest le ai pe toate,în primăveri te scalzi,
Iubirea-i amănuntul ce nu te-a prins de-aripă
Iar amanuntu-acesta,sunt eu!Degeaba arzi!

Prins în vâltoarea vieții,te scutură de tine
Și măștile ce-nseala aruncă-le-n pustiu ,
Poți naviga-n destine,pe mările întinse,
Tu caută amănuntul,doar eu mai pot să-ți fiu!

Un martisor de la Marian
Trimis cu postasul Nicu Dan
MĂRŢIŞOR DE SUFLET
*****
La început de primăvară
Îţi dăruiesc un mărţişor
Să-l prinzi la piept în astă seară
Să-ţi fie somnul lin, uşor…
*
E mărţişor cu prima floare
Ce-i vestitor la noul an
Un ghiocel văzut de soare
Îţit din albul său suman…
*
Cu şnur legat în două fire
Să-ţi fie faţa-n alb curat
Şi roş obrazul tău subţire
Să-ţi fie dulce sărutat…
*
Să-ţi poarte mult noroc tot anul
Iubire să-ţi aducă-n prag
I-am prins în nod de şnur şi banul
De-argint ce ţi-l ofer cu drag…
*
De suflet este mărţişorul
Simbol al dragostei ce-ţi port
În spaţiu ne uneşte dorul
Iar din respect fac paşaport!
***
Marian MALCIU

NEGUSTORUL DE VISE-Ines Popa

Dansăm în valsul nopții în pulbere de lună
Și-n rumeguș de vreme ne spăla blânde ploi,
Se frâng poeme-n suflet ,cocori de primăvară,
Și-un ochi de cer privește cu lacrimi la noi doi.

În puncte cardinale ne mai cernim trecutul
Și umbre dezlânate ne vizitează-n gând,
În peșteri de-ntuneric la braț cu nenorocul,
Cuvinte -necuvinte le țesem sângerând.

Doar pas grăbit și veșnic,în inegale drumuri,
Cadențe neritmate în mersul nostru-n doi,
Eu flori de mirt albastru,cetate între țărmuri,
Tu negustor de vise,iluzie-n splendori.

Eu te pătrund cu flăcări de dragoste curată
Și-ți beau nemărginirea din buze de hoinar,
Robit de vise oarbe,mai arvunesc speranță,
Mă irosesc în arderi de tine,pas fugar.

Perdele de fantasme se spulberă în neguri,
Ești negustor de vise , nomad nefericit,
Eu te-aș fi vrut de-a pururi să-mi înflorești în muguri,
Ai doar un scump renume și-un suflet peticit!

Re: NEGUSTORUL DE VISE-Ines Popa

Mesaj Scris de Ovidiu Raul Vasiliu Ieri la 9:05 pm

Sărut mîinile! Sfârşitul poeziei, cu "suflet peticit", este în cădere, în coborâre faţă de restul poeziei. Un mare profesor şi critic literar, Domnul Nicolae Creţu, spunea la o recentă lansare de carte că sfârşitul unei poezii trebuie să fie în urcare, fulminant, dacă se poate. Sfârşitul exploziv este de obicei al sonetului, dar orice poezie ar trebui să fie în urcare, pe măsură ce se apropie de final. Nu reuşim întotdeauna, dar în sfârşit.. Îmi plac imaginile mirifice descrise în poezia dv. Cu drag

Ines !!!!,,,cand ne mai vizitezi?...iti simtim lipsa