Silvia Goteanschii

Convorbiri Literare-iulie 2011

Silvia Goteanschi, Minunea va veni mai tîrziu, Editura Feed Back, Iasi, 2011, 210 p. Cu un cuvînt de însotire semnat de poetul Daniel Corbu.

Desi aflată la debutul editorial, o maturitate pronuntată, mai ales a „rostirii”, cunoscînd tehnica scrisului poetic. Laureată a Festivalului international de poezie „Grigore Vieru” editia a II-a, Iasi-Chisinău si a Festivalului de poezie „Cezar Ivănescu” ambele initiate si organizate de poetul Daiel Corbu, Silvia Goteanschi a determinat cele două jurii să-i acorde premiul unu si marele premiu si să-si vadă astfel visul împlinit, si anume acela de a-si aduna poemele într-o carte. Spun de la început că ne aflăm în fata unui debut consistent, un debut mai mult decît promitător al unei tinere care si-a însusit cu multă seriozitate poezia românească, cea clasică dar si cea a generatiei din care face parte. Lecturile temeinice, talentul si seriozitatea cu care s-a aplecat asupra aceste trude l-au determinat pe Daniel Corbu să spună: „Profundă, muzicală, topind de multe ori metafora în viziune, poezia Silviei Goteanschi propune, prin volumul său de debut, un mod original de a-si asuma realitatea, etalînd existenta ca sfîsiere orfică”. Lumea pentru ea este mai mult o joacă de copii chiar dacă: „păpusarul poartă mănusi”. Pentru ea păpusile sînt morti sau mirese, depinde totul de miscarea furibundă a atelor celor care mînuiesc personajele, căci „nimeni nu cunoaste iubirea/ degetului inelar” care „nu face bine trupului roz” pentru că, nu-i asa? „capul a rămas în lavă/ păpusarul poartă mănusi”. Sînt si destule, hai să le spunem, teribilisme specifice acestei asa-zise generatii douăzecimiiste, generatie care face mai mult radiografia trupului, pînă la intimităti, decît radiografia sufletului uman. Aceste asperităti lingvistice gratuite nu o ocolesc nici pe Silvia Goteanschi mai ales atunci cînd vorbeste despre „hymenul de pasăre” si constată, cu stupefactie, că „planetele sînt lesbiene”. Cu toate acestea ea se simte o păpusă „cu părul roscat si manichiură frantuzească „o păpusă cochetă” care „face clic” cînd descoperă că „după deal/ e un apus care muscă”. Cred că după ce se va simti obosită de toate aceste teribilisme si va sti să arunce la „cos” gogoloasele de cuvinte care mai mult încurcă decît luminează calea de aur a poeziei, Silvia Goteanschi va deveni o poetă cu un cuvînt de spus în lirica feminină a tinerei generatii. Si asa cum spunea si poetul Daniel Corbu „Cartea de fată contine toate datele ca poezia scrisă de tînăra poetă basarabeancă să se aseze în matca unei prestante opere lirice”.

Emilian MARCU