IOANA DOBRE-SECVENŢE ÎN ALB ŞI NEGRU

Am sa va spun desigur o poveste,
Cum in acvariu innota un peste
Si zi si noapte, tot mai agitat,
La fundul vasului el s-a lasat.

Ce o gandi, ce-o cauta ma intrebam?
La pestele de aur ma uitam
Si as fi vrut sa-l prind dar nu sarea
Afara din acvariu si-uite-asa,

Ca din senin m-am transformat
Intr-o sirena mica si pe dat
In acvariul am innotat
Sa-i spun la ce am meditat.

Dar pestisorul meu, un filosof,
Imi raspundea numai cu of si of!
L-am tot privit in ochi, l-am dezmierdat
Raspuns la intrebari, tot nu mi-a dat!

Poate e timid sau obosit,
Poate ca, prea tarziu eu am sosit,
Poate acvariul mult l-a ingradit
Sau poate inima, el nu mi-a auzit!

Nu te mai teme de ploaie!
Ea vine sa curete,
Mazga grea si uscaciunea
Aflata in suflete!

Nu te mai teme de vant!
Adierea clipei sale
Mangaie acest pamant
Presarand ici-colo, sare.

Nici de vorbe nu te teme!
Ele circula voios:
Vorbe bune si blesteme
Se perinda-n sus si-n jos.

Gandul de te sperie,
Este numai o parere,
Sufletul ti-l perie,
Inima-ti unge cu miere.

Visul sa-l iei aliat,
In tot drumul te-nsoteasca!
Esti femeie sau barbat,
Viata, el ti-o inmulteasca!

Lacrima ti-nspira teama?
Nu stii plansul cum alina
Suflete nevinovate,
Sau inimi pline de vina?

Iar iubirea-i teama sfanta
Ca vei fi deconspirat,
De un tremur, de-o privire,
Ca sufletul ti-ai cedat...

Cand, ajuns la o rascruce, hartuit si obosit,
Nevoit ca sa aleaga, drumul ce i-o fi sortit,
Bravul meu popor gandit-a ca, va fi foarte usor
Sa-si pastreze drumul drept,

Popor cu prea mult umor si desigur, intelept!
Si-uite-asa pe branci, pe coate se taraste an de an
Si sfideaza lumea toata care-l crede badaran.
Dar el drumul isi urmeaza ca broscuta cea testoasa,

Iepuri iuti l-amonesteaza. Pentru el nu-i cale-ntoarsa!!!
Si rascruci apar intr-una tot pe la sfarsit de an
Dar poporul tarii mele si-a pus ochelari de cal.
Nu mai vrea sa verse sange, care-i de nepretuit,

Pentru nicio starpitura ce pe-aici s-a acolit!
Unii, pe drumul acesta au ales neprevazutul,
Altii, spectatori fideli s-au infratit cu uratul.
Dar cum viata e un joc cu piese bine stiute

In aceasta lupta scumpa au trait multe derute.
Si...cum drumu-i pe pamant iar faptele-s scrise-n stele
Veni timpul sa plateasca bir, poporul, la lichele.
I se cere chiar acum, acestui mandru popor
Sa plateasca drumul drept cu pamantul din ogor.